Rezolvare subiecte la istorie, BAC 2025. „Subiecte fără surprize”, spune un profesor. O cerință le putea însă pune probleme elevilor, afirmă el

Absolvenții de liceu de la uman au susținut astăzi proba de BAC la istorie, proba obligatorie a profilului. La ora 15.00, baremul de corectare va fi publicat pe Edu.ro. „Subiectele sunt accesibile, fără surprize, că cerințele au fost clare și fără capcane, iar elevii care au parcurs materia și au făcut teste de antrenament nu ar trebui să aibă probleme”, a declarat profesorul Andrei Avram, pentru Totuldespremame.ro.

• HotNews va publica baremul la bac la istorie 2025, imediat ce acesta va fi publicat pe Edu.ro.

Subiectele la istorie la BAC 2025, „accesibile, fără surprize”

Profesorul Andrei Avram consideră că subiectele la BAC la istorie „sunt accesibile, fără surprize, că cerințele au fost clare și fără capcane, iar elevii care au parcurs materia și au făcut teste de antrenament nu ar trebui să aibă probleme”.

În ceea ce privește eventualele dificultăți, profesorul spune că exercițiul 6 de la subiectul al II-lea le-ar putea pune câteva probleme.

„Li se cere să argumenteze printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia la începutul secolului al XVIII-lea au loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova. Bineînțeles, aici era vorba despre instaurarea domnilor fanariote în secolul al XVIII-lea și poate unii să nu se fi gândit din prima la această modificare instituțională.”

Cum se rezolvau subiectele la BAC la istorie 2025

Subiectul I

„Primele 5 cerințe de la subiectul I sunt pe baza surselor istorice, iar orice elev care a citit cu atenție sursele le-ar rezolva. Exercițiul 5- o relație de cauzalitate. Avem conectori care exprimă relația de cauzalitate foarte bine marcați în sursa istorică, respectiv în sursa A („deoarece”, „ca urmare”).

Primele două surse istorice au fost despre epoca postbelică. În prima sursă istorică, sursa A, s-a discutat despre subordonarea statelor din sud-estul Europei intereselor Uniunii Sovietice, iar în sursa B despre dizidența, criza din interiorul lagărului socialist, începând cu îndepărtarea lui Tito de Uniunea Sovietică și terminând cu Primăvara de la Praga.

Exercițiul 6 presupune o rezolvare care nu este pe baza surselor istorice. Două fapte istorice au avut de prezentat elevii în statul român în perioada 1948-1960. M-ați întrebat mai devreme unde unde ar fi putut elevii întâmpina probleme- aici s-ar fi putut întâmpla, poate la structura subiectului. Aici, ei trebuie inițial să menționeze și abia apoi să prezinte, utilizând conectorii care exprimă cauzalitatea. Răspunsurile aici erau multiple, e un subiect generos, cu foarte multe variante, de la adoptarea Constituțiilor din 1948, 1952 până la colectivizarea agriculturii, naționalizarea, înființarea poliției politice și consecințele existenței poliției politice în spațiul românesc și altele.

Exercițiul 7 a presupus o menționare, așadar un răspuns scurt, între două practici politice utilizate de statul român în plan intern la începutul secolului al XX-lea începând cu anul 1990. Bineînțeles, aici discutăm despre România postcembristă, despre venirea la democrație. Răspunsul cel mai la îndemână era caracterul democratic al acestor practici politice, elevii nefiind obligați să menționeze și care sunt practicile politice, dar bineînțeles ei cu siguranță s-au gândit la pluripartidism, Constituția din 1991, organizarea de alegeri libere și altele.

Subiectul II

Subiectul al doilea a presupus informații în sursa istorică despre Evu Mediu, respectiv domnul Moldovei Petru Rareș, finalizând cu campania sultanului Suleiman Magnificul. Și de această dată primele cinci subiecte sunt pe baza surselor istorice. N-ar fi trebuit să să pună probleme sau să încurce vreun elev care a lucrat subiecte pe parcursul anilor școlari.

La exercițiul 6, argumentarea- și aici contează foarte mult structura. Da, elevii trebuiau să respecte structura argumentării. În paranteză, la finalul subiectului spune clar că se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia. De multe ori elevii mă întrebau unde trebuie să punem concluzia și îi îndemnam să citească cerința pentru că cerința îți semnalizează unde trebuie să pună concluzia și îi îndemnam să citească cerința, pentru că ea spune exact unde. De această dată, bineînțeles, trebuia să discutăm despre Moldova, eventual despre politica de echilibru a lui Dimitrie Cantemir, despre tratatul de la Luțk cu Petru cel Mare, țarul Rusiei, bătălia de la Stănilești și faptul că aceste lucruri duc în cele din urmă la instaurarea domniilor fanariote în Moldova. În cazul de față discutăm despre modificarea statutului instituției centrale, respectiv a domniei, în statul medieval românesc Moldova.

Bineînțeles, argumentarea trebuia să aibă și o concluzie. Corectorii vor ține cont de acest aspect, marcat prin conectorul care exprimă relația aceasta (mai exact, așadar, în concluzie).

Subiectul III

Cât despre subiectul al treilea, un eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX lea și începutul secolului al XX lea, discutăm, despre un eseu- o combinație între două teme pe care le studiază elevii: statul român, de la proiect politic la Marea Unire din 1918 și România și concertul european, de la criza orientală la marile alianțe ale secolului XX.

Așadar, discutăm despre o dublă perspectivă, perspectiva politicii interne (ccest lucru reflectându-se în primele două cerințe). Următoarele două cerințe sunt despre relațiile internaționale la care participă România, bineînțeles, după constituirea acesteia.

Citește mai multe detalii pe Totuldespremame.ro.

Subiecte BAC Istorie 2025:

La Subiectul I la istorie au fost două texte, primul din H Kissinger – Diplomația, iar al doilea J Carepntier – Istoria Europei.

La Subiectul II la examenul de BAC de la istorie elevii au primit un fragment din „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”, de I. A. Pop și I Bolovan, și șase cerințe legate de acest fragment.

La subiectul II, cele mai multe puncte – respectiv 10 – au fost acordate pentru următoarea cerință: „Formulați, pe baza sursei date, un punct de veddere referitor la relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman, susținându-l cu două informații selectate din sursă.”

La subiectul III, candidații au primit ca cerință să realizeze un eseu despre constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolul XIX-lea – începutul secolului XX

BAC 2025: Calendar și rezultate

După prima probă scrisă – cea de Limba și literatura română – care a avut loc pe 10 iunie, astăzi, 11 iunie, a avut loc proba obligatorie a profilului – matematică sau istorie.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă de Limba și literatura maternă.

Rezultate BAC 2025

În data de 20 iunie vor fi afișate rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

La sfârșitul lunii ianuarie (27 – 29 ianuarie) a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A, precum și evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale (29 – 31 ianuarie). De asemenea, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost susținute competențele digitale – proba D.

BAC 2025 – Contestații

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/ lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat.

La vizualizarea lucrării/ lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte / reprezentant legal.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/ transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/ centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de Bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile ‘reușit’/ ‘respins’/ ‘neprezentat’/ ‘eliminat din examen’, după caz.

În baza metodologiei-cadru (cu modificările ulterioare) și ale Regulamentului (UE) 2016/ 679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/ 46/ CE (Regulamentul general privind protecția datelor), comisiile din unitățile de învățământ/ centrele de examen afișează/ postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de Bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

BAC 2025 – În ce condiții se promovează examenul

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):
* susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
* susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
* obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

BAC 2025 – Call center dedicat special

În zilele în care se desfășoară probele scrise, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați, între orele 8:00 – 16:00 (excepție face ziua de vineri, 13 iunie, când intervalul de funcționare este cuprins între orele 8:00 – 14:00), linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind organizarea/desfășurarea examenului.

Ministerul Educației menționează că activitățile din cadrul examenului național de Bacalaureat se realizează prin intermediul platformei dedicate evaluării digitalizate.

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va publica subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul dedicat.