„Nivelul de 9,9% al inflației din luna august nu e vârful”. Avertisment al unui reprezentant al bancherilor

Există riscul de stagflație pe care trebuie să-l evităm și pentru asta avem nevoie de stabilitate politică și guvernamentală, avem nevoie de corecția deficitelor gemene, a avertizat joi Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor, în cadrul evenimentului IMM-urile, oxigen pentru România, organizat de news.ro.

Stagflația este considerată foarte periculoasă pentru că aduce simultan stagnare economiei, inflație ridicată și șomaj crescut, creând un climat în care puterea de cumpărare scade, iar oportunitățile de angajare dispar.

Prețurile bunurilor și serviciilor cresc, dar salariile nu țin pasul cu inflația, astfel că oamenii simt cum le scade valoarea economiilor.

Șomajul crește pe fondul cererii scăzute și a reducerii producției, ceea ce duce la o deteriorare a nivelului de trai și la probleme sociale suplimentare.

Investițiile și inovația stagnează; companiile sunt reticente să dezvolte afaceri noi sau să extindă activitatea pe fondul incertitudinii financiare.

Partea proastă e că în stagflație politicile economice uzuale nu dau rezultate: dacă se încearcă combaterea inflației prin creșterea dobânzilor, stagnarea economică se agravează; dacă se relaxează politicile pentru stimularea economiei, inflația se inflamează.

Economiile devin vulnerabile la deprecierea monedei naționale și la valuri de insolvențe și falimente.

„Nivelul de 9,9% al inflației din luna august nu e vârful. Vom asista la un alt nivel mai crescut!”

Stagflația face ca recuperarea unei economii să fie mult mai dificilă decât în oricare alt scenariu, efectele sale fiind de lungă durată și greu de „reparat” atât pentru state cât și pentru cetățeni.

Folcuț a făcut în prezentarea ei din cadrul conferinței un tablou îngrijorător al economiei:

„Rata inflației e în creștere din cauza măsurilor fiscale care au fost adoptate. Iar nivelul de 9,9% din luna august nu e vârful maxim din punctul nostru de vedere. Probabil că vom asista la un alt nivel mai crescut. Și atunci ce așteptări avem noi să se reducă dobânzile în România când avem deficit bugetar ridicat, deficit de cont ridicat, deficit de gemene ridicate? Adică avem uneori instabilitate politică și guvernamentală, avem inflație ridicată. Mai avem și o rată a șomajului care este în creștere în condițiile unei creșteri economice anemice“, a mai spus ea.

Folcuț a mai analizat și sectorul IMM-urilor: o treime dintre ele fiind excluse de la finanțare bancară

„Avem peste 931.000 de IMM-uri, dar o treime dintre aceste companii prezintă capital negativ, fiind excluse de la finanțare bancară sau fonduri europene. Productivitatea IMM-urilor este de 26.000 de euro per angajat, la jumătate față de media UE și cu 70% sub cea a marilor companii locale”, a spus ea.

„Vă întrebați de unde se finanțează companiile din România? Statisticile arată următorul lucru: ele preferă fondurile proprii, preferă creditele de la acționari, preferă creditul comercial. Bineînțeles, sunt companii cu credite la bănci, destul de multe. Iar printre bănci e o concurență acerbă să găsească acele companii bancabile pe care să le finanțeze”, a adăugat directorul ARB.

Creditare scumpă și risc sistemic crescut

Apetitul pentru obținerea de credite în rândul companiilor este în scădere, rata creditelor neperformante fiind în creștere (4,4% în martie 2025), iar restanțele către partenerii non-bancari au explodat cu 22% în ultimul an. Stocul de firme aflate în insolvență a depășit 24.500, semnalând dificultăți majore de lichiditate.

Sectorul bancar din România solicită reforme urgente, stabilitate politică și recuperarea dezechilibrelor macroeconomice pentru a stimula creditarea și revigorarea economică. În lipsa acestor premise, costurile cu finanțarea rămân ridicate, creditarea scumpă și riscurile sistemice tot mai greu de gestionat.

Acest context obligă autoritățile și mediul privat să gândească strategic și să asigure oxigenul financiar necesar nu doar dezvoltării IMM-urilor, ci și stabilității economiei naționale din următorii ani.