Roger Cliff, RAND Corporation: China nu are deocamdata capacitatile militare de a invinge SUA intr-un conflict, insa e pe cale sa le dobandeasca

Larry Summers, principalul consilier economic al presedintelui Obama, spunea recent ca, la sfarsitul secolului, atunci cand oamenii vor privi inapoi, nu vor vorbi despre actuala criza, ci despre ascensiunea Chinei. Cu doar cativa ani inainte insa, George Friedman, fondatorul Stratfor (CIA din umbra), sustinea ca SUA vor continua sa domine lumea inca 100 de ani, iar China, „o tara incredibil de saraca”, va fi afectata de datoria imensa, de somajul ridicat, de diferentele regionale mari si de izolationismul sau istoric, care o vor impiedica sa fie „un jucator mondial”. Cine are oare dreptate? Isi va continua China cresterea fulminanta sau vom asista la inceputul sfarsitului pentru „miracolul” chinezesc, decimat de lupta dintre economia de piata si sistemul politic rigid? Specialisti in probleme legate de China raspund intrebarilor HotNews.ro. Astazi, dr. Roger Cliff, RAND Corporation.

• Citeste si „Visul american” nu poate fi inlocuit de cel chinezesc.

* ​Cum vede China: ca un stat comunist agresiv, o superputere, o amenintare la adresa lumii, o oportunitate?

Roger Cliff: N-as spune ca statul chinez este o putere comunista agresiva, inclinata spre intimidare si dominatie. As spune ca China este o putere in plin avant (in prezent este a doua economie a lumii), ai carei oameni cred urmatoarele:

1) China, ca una din marile civilizatii ale lumii, merita locul alocat uneia dintre cele mai puternice si influente tari din lume

2) China a fost exploatata si tinuta in mod deliberat in bezna, in ultimele doua secole, de Occident (si de Japonia).

Liderii si poporul chinez nu-si doresc sa conduca tarile din jurul lor, dar vor sa-si recupereze ceea ce cred ca este a lor de drept, in special Taiwanul, insulele Diaoyutai si insulele Spratly. Chinezii cred ca au dreptul sa aiba un cuvant de spus legat de evolutiile din statele vecine care le afecteaza interesele.

As spune ca aceasta tara este atat o oportunitate, cat si o amenintare potentiala. Cresterea economiei Chinei inseamna oportunitati pentru comert si investitii din partea altor tari, insa ascensiunea puterii militare chineze ridica posibilitatea ca ei isi vor folosi aceasta forta in moduri care afecteaza negativ interesele altor tari.

*Cum explica povestea de succes a Chinei si cat crede ca va continua aceasta crestere ce dureaza de mai bine de trei decenii?

Roger Cliff: Nu sunt economist dar vad dezvoltarea economiei chineze ca fiind rezultatul eliberarii potentialului unei tari ce are o forta de munca relativ bine educata (gradul de alfabetizare era de circa 90% in China, inca din 1978) si al unei infrastructuri relativ bine dezvoltate. Odata ce conducerea tarii a deschis China pentru comertul si investitiile straine, permitand din ce in ce mai mult ca o economie de piata libera sa functioneze in interiorul tarii, acest potential a putut fi in sfarsit exploatat.

Dimensiunea uriasa a Chinei a ajutat si ea, pentru ca marimea potentiala a pietei chineze a facut ca firmele straine sa fie mult mai dispuse la investitii, la transfer tehnologic etc, in schimbul unei cote dintr-o piata uriasa, decat ar fi fost in cazul unei tari in dezvoltare mult mai mici.

Nu cred ca viitorul cresterii economice a Chinei va fi la fel de solid precum a fost in ultimii 30 de ani, dar, cu toate aceastea, va ramane foarte puternic. Cei mai multi dintre economisti se asteapta ca rata de crestere a Chinei sa incetineasca, iar eu sunt convins ca asa se va intampla, insa, in cazul Chinei, ratele de crestere au depasit estimarile in ultimele trei decenii. Banuiesc ca acest lucru se va intampla si acum. Economia Chinei a crescut cu circa 10% anual in ultimele trei decenii. Opinia mea e ca va incetini la circa 8% anual in urmatorul deceniu, dar aceasta este oricum o rata foarte mare de crestere.

Cu toate acestea, exista intotdeauna posibilitatea ca economia Chinei sa se confrunte cu vreo criza. Guvernul chinez a fost extrem de talentat la gestionarea potentialelor crize economice, asa cum a fost criza financiara care a afectat Occidentul in 2008, insa e posibil ca ei sa nu reuseasca sa previna o criza viitoare.

Senior Political Scientist in cadrul RAND Corporation, un think tank influent din Statele Unite * specializat in probleme legate de securitatea Asiei de Est * intre domeniile pe care le analizeaza se afla concepte legate de forta de munca a Chinei, capacitatile militare viitoare ale Chinei, relatiile de securitate dintre Washington si Beijing * autor sau coautor al mai multor studii ale RAND, ale unor articole publicate in presa, precum si al unor capitole din lucrari colective * lucreaza in cadrul RAND din 1997 * intre 1999-2001 a activat si ca Assistant for Strategy Development pe langa secretarul adjunct al Apararii pe probleme de Strategie * inainte de a se alatura celor de la RAND, a lucrat ca defense systems analyst pentru compania VERAC, Inc., in San Diego (California) * are un doctorat in Realatii Internationale de la Woodrow Wilson School of Public and International Affairs din cadrul Princeton University * are un masterat in Studii chineze de la University of California, in San Diego * vorbeste si scrie in dialectul mandarin * a locuit peste patru ani in China si Taiwan.

Roger Cliff

* Crede ca transferul de putere de la varful Chinei, ce va avea loc in 2012, va aduce cu el si schimbari democratice la Beijing?

Roger Cliff: Desi transformarile democratice sunt posibile, nu ma astept sa fiu martorul acestor schimbari dupa ce viitoarea generatie de liderii chinezi va prelua puterea, in 2012. Urmatoarea generatie de conducatori, aflandu-l in frunte pe Xi Jinping, a fost aleasa de actuala generatie de lideri, care, la randul lor, au fost alesi de generatia precedenta. Fiecare generatie si-a ales succesorii despre care au crezut ca le vor fi loiali si ca vor continua politicile preferate de actuala clasa politica. Acest lucru nu e de natura sa aiba ca rezultat schimbari dramatice ale sistemului.

Cu toate acestea, daca China se va confrunta cu vreo criza, cum ar fi una economica, instabilitate interna sau o criza externa (de exemplu, una in care este implicat Taiwanul), atunci un grup diferit de conducatori ar putea ajunge in prim-plan. Acei lideri ar putea conduce China intr-o directie mult mai democratica, insa, de asemenea, exista posibilitatea ca ei sa aleaga si o cale mai autoritara.

* Cum s-au manifestat Statele Unite vizavi de dezvoltarea Chinei si care e stadiul relatiilor actuale dintre cele doua tari?

Roger Cliff: Cea mai mare parte a raspunsului american la cresterea Chinei din ultimele decenii a fost focalizat pe partea economica, o atentie speciala avand dezechilibrul comercial urias dintre SUA si China. Acesta a inclus chestiuni precum rata de schimb a monedei Chinei, accesul american pe pietele din China (mai ales in ceea ce priveste serviciile financiare), protejarea drepturilor intelectuale americane in tara asiatica, precum si acuzatii ca unele companii chineze au vandut produse excedentare in Statele Unite la un pret mai mic decat cel din China (asa-numitul „dumping”).

In ultimul deceniu, politica externa a SUA s-a concentrat pe Orientul Mijlociu si Asia de Sud, insa, in ultima perioada, Statele Unite s-au straduit sa revitalizeze relatiile cu prietenii si aliatii lor din Asia de Est. Totusi, SUA n-au inceput inca sa raspunda intr-o maniera serioasa cresterii capacitatilor militare ale Chinei.

* Ar putea China sa-si „incordeze muschii” in fata SUA? Ar avea China capacitatea militara de a se confrunta cu americanii?

Roger Cliff: China nu are deocamdata capacitatile militare de a invinge SUA intr-un conflict militar, insa chinezii isi achizitioneaza acele capabilitati. Beijingul are avantajul ca cel mai probabil conflict dintre el si SUA (confruntarea pentru Taiwan) ar avea loc foarte aproape de China si foarte departe de America.

China se afla in plin proces de a dobandi o serie de capabilitati (cunoscute uneori si sub denumirea de „forte anti-acces”) ce vor face sa fie tot mai dificil ca SUA sa realizeze operatiuni militare impotriva Chinei; aceasta din cauza numarului limitat de baze pe care la avem in apropiere de Taiwan.

Sunt de parere ca, fara schimbari in planurile si programele de aparare ale SUA, China va fi capabila, pana in 2020, sa invinga Taiwanul intr-un conflict militar, chiar daca Statele Unite vor interveni de partea guvernului de la Taipei.

Citeste aici mai multe despre Roger Cliff.

Afla mai multe despre RAND Corporation aici si aici.