Rolul Bundeswehr dupa decizia Curtii Constitutionale
Recenta decizie a Curtii Constitutionale de la Karlsruhe, potrivit careia Bundeswehr ar putea interveni, in cazuri extreme, cu mijloace militare si in interiorul tarii, a redeschis dezbaterea asupra rolului armatei germane, scrie Deutsche Welle.
Are Bundeswehr dreptul de a interveni si pe teritoriul Germaniei in cazul unui atac terorist? De exemplu daca aparate de zbor sunt folosite drept arme de catre Al Qaeda pentru a distruge zgarie-nori sau centrale atomice?
Intrebarea s-a pus cu insistenta dupa ce, la inceputul lui ianuarie 2003, Germania era cat pe ce sa fie confruntata cu imagini similare celor de la 11 septembrie 2001, din New York. Pilotul unui planor ce zbura deasupra cladirilor inalte ale metropolei financiare Frankfurt pe Main a amenintat ca va intra cu forta intr-una dintre acestea. Dupa doua ore pline de dramatism, in care politia a evacuat zona respectiva si doua jeturi ale aviatiei militare au reusit sa-l tine in sah, in aer, pe pilot, acesta a putut fi determinat sa aterizeze.
Guvernul federal a adoptat in consecinta o lege privind securitatea aeriana, conform careia era permisa atacarea avionelor de pasageri deturnate de teroristi. Curtea Constitutionala a ripostat, apreciind, in 2006, ca, din motive etice, nu pot fi ucisi pasagerii unui avion doar pentru a preveni un pericol si mai mare. Cu alte cuvinte ca nu pot fi sacrificate vieti omenesti pentru a salva alte victime posibile. Apoi Bundeswehr nu ar avea dreptul de a interveni in interiorul tarii decat in caz de catastrofa sau in sprijinul Politiei, dar si atunci doar folosind mijloacele de care dispune Politia. Asadar nu si tancuri sau avioane de lupta.
Ei bine, tocmai asupra acestui ultim aspect, cele doua camere ale Curtii Constitutionale n-u cazut de acord. Motiv pentru care membrii ambelor camere s-au reunit in plenum – pentru a cincea oara doar in istoria Republicii Federale Germania – in tentativa gasi un numitor comun.
Dupa ani de consultari, Curtea de la Karlsruhe a decis ca Bundeswehr poate recurge la mijloace militare si in interiorul tarii, dar numai in situatii extreme. De pilda in cazul combaterii amenintarii teroriste din aer sau de pe mare, operatiune ce-i revine de fapt Politiei, care insa nu beneficiaza de avioane de lupta sau nave de razboi.
Chestiunea e cu atat mai sensibila cu cat readuce in memoria colectiva detalii din capitolul intunecat la istoriei germane. De aceea, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in Constitutia Republicii Federale a fost stipulata separarea stricta dintre Politie, responsabila pentru securitatea interna, si aramta federala, responsabila pentru apararea tarii.
In alte tari europene, aceasta separare nu este asa de stricta. In Italia, de pilda, armata are sarcina de a apara libertatea si democratia. In Franta, aprox. 2000 de soldati se afla in „misiune interna”, asigurand securitatea garilor de tren sau a unor obiective turistice, in cazul unor atacuri teroriste. In Marea Britanie, chiar de curand armata a fost implicata in operatiunile de asigurare a securitatii pe timpul Jocurilor Olimpice de la Londra. Aceasta a presupus si stationarea de rachete aer-sol si de folosirea avionaleor militare in chiar inima capitalei britanice.