Romance hartuite sexual ȋn Puglia? Polemica intre un preot catolic si cotidianul “La Stampa”

Episoadele de rasism ȋnregistrate de la ȋnceputul anului ȋn Calabria, avand ca victime muncitorii –sclavi africani au adus, din nou, ȋn vizorul presei si situatiile de exploatare a romanilor. Cazurile cele mai grave se ȋnregistreazã ȋn sudul Italiei: regiunile Sicilia, Calabria sau Puglia, acolo unde este nevoie de zilieri in agriculturã. Cotidianul “La Stampa” a publicat, pe 24 ianuarie, un reportaj ȋn care Don Geremia, un preot catolic italian din orasul Andria, ȋn Puglia, denuntã comportamentul unor patroni italieni, care ar cere favoruri sexuale romancelor, ȋn schimbul unui loc de muncã.

Contactat de HotNews.ro pentru a solicita explicatii ȋn legãturã cu afirmatiile referitoare la raporturile dintre romani si italieni, Don Geremia a contrazis aproape ȋn totalitate vorbele atribuite lui de cãtre reporterul italian. In discutie, prelatul italian ne-a dat in schimb o serie de amanunte despre comunitatea de romani din orasul Andria. In legaturã cu episoadele semnalate ȋn cotidianul italian a intervenit si Paula Mitrache, cantareata romancã, presedinta asociatiei “Dacia Nicolaiana” si consilierã a primarului din Bari.

La Stampa: “Sex ȋn schimbul unui loc de muncã”

“Andria, un nou Rosarno”, a titrat cotidianul “La Stampa” ȋn editia din 24 ianuarie, fãcand referintã la atmosfera de “intolerantã” din orasul Andria de langã Bari, ȋn Puglia. Citãm: “Aici, caporalii (cei care exploateazã muncitorii, mai ales strãini n.red.) au alte reguli. Obisnuiesc sã cearã zilierilor romani “servicii” din partea sotiilor lor. Adicã sex ȋn schimbul unui loc de muncã- explicã Don Geremia prelat catolic si responsabil al centrului Migrantes din oras”.

Apoi, urmeazã un “semnal de alarmã”: imigrantilor romani si africani ȋn cãutarea unui loc de muncã li se adaugã italienii deveniti someri ȋn urma crizei, ajungand astfel la o situatie de potential conflict. Reporterul ȋl citeazã din nou pe misionarul catolic, care ar afirma, cu un ton apocaliptic: “Aici riscãm un mãcel”.

Dezmintirea lui Don Geremia

Intrebat dacã la Andria sau ȋn alte orase din Puglia se practicã santajul sexual, avand ca victime romance, asa cum reiese din reportaj, Don Geremia rãspunde cu fermitate: “Nu am spus acele cuvinte reporterului de la “La Stampa”, sensul declaratiei mele a fost cu totul altul”. “Nu stiu cine are de castigat ȋn fabricarea eronatã ȋn presã a unei atmosfere de urã. La Andria NU avem o situatie similarã cu cea de la Rosarno, iar romanii de aici nu sunt africanii din Calabria. In plus, aici nu existã fenomenul “caporalilor”, cele mai multe ferme sunt gestionate de grupuri familiale. Am trimis o dezmintire la ziar, dar nu mi-au publicat-o!”

Hãrtuielile sexuale – o exceptie

In legãturã cu cele scrise ȋn “La Stampa”, Don Geremia ne precizeazã: “Nu se cer prestatii sexuale ȋn schimbul unui loc de muncã. E adevãrat, ȋnsã, cã imigrantii acceptã sã lucreze pentru un salariu mai mic, dar asta nu ȋnseamnã cã furã oportunitãtile italienilor.” In schimb, admite cã au existat cazuri de hãrtuire sexualã la locul de muncã: “O doamnã romancã s-a prezentat la centrul nostru social, mãrturisindu-ne cã patronul i-a cerut prestatii sexuale. Ea a decis sã lase acel loc de muncã, chiar dacã avea un contract ȋn regulã. Panã la urmã, i-am gãsit de lucru, ca badantã la o familie”. Dar aceste cazuri sunt niste exceptii, ȋn opinia lui Don Geremia,“pot fi unul la o sutã, si, desi nu existã o statisticã, oricum nu se pot face afirmatii generalizante”.

“Romanii, bine integrati”

Despre conflictul latent care ar exista ȋntre muncitorii romani si locuitorii italieni ai orasului, prelatul contrazice, din nou, afirmatiile atribuite lui de cãtre reporterul de “La Stampa”: “Romanii sunt bine integrati aici. Nu locuiesc ȋn corturi sau barãci, ca imigrantii africani de la Rosarno. Cei mai multi si-au ȋnchiriat o casã si au o bunã convietuire cu vecinii lor italieni. Probleme grave nu au existat.”

Pe cei care nu reusesc sã-si gãseascã un loc de muncã sau o casã, Don Geremia ȋi primeste ȋntr-un centru de prim ajutor, dotat si cu un punct sanitar: “Numai ȋn 2009 am primit si ne-am ocupat de peste 1800 de imigranti si am fãcut 2600 de vizite medicale. Am demarat si cursuri de pregãtire profesionalã pentru femeile imigrante, ȋn cadrul unor proiecte sustinute de primãrie”.

Paula Mitrache: “Victimele sã vorbeascã!”

Cu privire la “abuzurile sexuale” semnalate ȋn “La Stampa” si dezmintite ulterior de Don Geremia, am abordat-o pe Paula Mitrache, consilierã a primãriei din Bari pentru raportul cu comunitatea de romani. “Existã, ȋntr-adevãr, cazuri de abuzuri sexuale care au drept victime romance, ȋn provinciile din Puglia?”

“Situatia descrisã pare, ȋntr-adevar, foarte delicatã. Eu, personal, nu am cunostintã ȋn mod direct de aceste fapte si sper sã fie vorba de cazuri izolate. La Bari, unde trãiesc de 17 ani, romancele lucreazã mai ales ca badante. La Andria situatia e putin diferitã: acolo multi romani lucreazã ȋn agriculturã. In calitate de cetãtean si ca presedintã a Asociatiei Dacia Nicolaianã, cu sediul la Bari, am aflat despre multe cazuri dificile la locul de muncã, dar niciodatã ca acela descris de “La Stampa” la Andria”, ne precizeazã Paula Mitrache.

Ea le invitã pe romancele care au suferit asemenea abuzuri sã contacteze autoritãtile locale, Biserica sau presa localã, denuntandu-i pe agresori: “Victimele trebuie sã se adreseze reprezentantilor legii, chiar ȋntr-o formã anonimã, pentru a ne da seama de coordonatele unui posibil fenomen”.

Nu este prima oarã cand presa din Peninsulã vorbeste despre locuri de muncã oferite romanilor, ȋn schimbul favorurilor sexuale prestate de partenere. Cel mai documentat reportaj este cel al lui Fabrizio Gatti, intitulat: “Eu, sclav ȋn Puglia” publicat ȋn sãptãmanalul “L’Espresso”, ȋnainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeanã. Ziaristul italian s-a dat drept roman timp de mai multe zile si a lucrat ca zilier la culesul rosiilor. Chiar ȋn primul paragraf, Fabrizio Gatti descrie cum i se cere ȋn mod explicit “sã aducã o prietenã pentru patron”, ȋn schimbul obtinerii mult ravnitului loc de muncã.

Miruna Cajvaneanu, Jurnalist- HotNews.ro–Gazeta Romaneasca