Când un turist din Copenhaga aterizează la Cluj sau București, primul lucru pe care îl observă este cât de ieftin e totul. Are dreptate: datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică, bazate pe calculele Eurostat pentru 2025, confirmă că România este a doua cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană.
- La un coș standard de bunuri și servicii care costă 100 de euro la nivelul mediu al UE, în România același coș se cumpără cu 65 de euro. Mai ieftin este doar în Bulgaria – 63 de euro. La polul opus, danezul plătește 140 de euro.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Avem mâncarea cea mai ieftină din Europa
Cel mai frapant număr din comunicatul INS nu este cel agregat, ci cel sectorial: la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”, România înregistrează cel mai scăzut nivel de prețuri din întreaga Uniune Europeană – 80% față de media UE. Cu alte cuvinte, un coș alimentar care costă 100 de euro în medie pe continent se cumpără cu 80 de euro în România.
Comparația e revelatoare: Luxemburg, la polul opus, percepe 122 de euro pentru același coș. Danemarca, 121.
Dar să nu ne amăgim: România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu alimentele și băuturile nealcoolice în bugetul total al unei gospodării: 23,1%. Media UE: 13,2%. Adică românul cheltuie proporțional aproape dublu față de europeanul mediu pe același lucru.
La „Recreere, sport și cultură”, România e din nou pe ultimul loc: 63% din media UE, urmată de Bulgaria cu 66%. La restaurante și cazare, tot penultima: 59%, față de 142% în Danemarca.
Există, desigur, categorii unde decalajul e mai mic. La îmbrăcăminte și încălțăminte, România se plasează la 90% din media UE — nu departe de Italia (108%) sau Spania (89%). Hainele nu cunosc frontiere: prețurile globale ale brandurilor internaționale nivelează diferențele.
Prețurile mici sunt o oglindă a salariilor mici
Problema cu a fi ieftin e că ieftinătatea nu e gratuită. Prețurile mici reflectă, în primul rând, salarii mici – forță de muncă mai puțin costisitoare, servicii mai puțin plătite, valoare adăugată mai redusă în economie.
Datele despre PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare spun povestea completă. România se situează la 78% din media UE — același nivel cu Croația, și peste Bulgaria (68%) și Grecia (68%). O performanță remarcabilă față de sub 30% cât era la începutul anilor 2000. Două decenii de convergență accelerată, reale și cuantificabile.
Și totuși. Luxemburg depășește media UE cu 139%. Irlanda cu 100%. Chiar și Polonia, vecinul cu care ne comparăm cel mai des, a ajuns la 82%. România crește, dar referința se mișcă și ea.
Paradoxul românesc: consumăm aproape ca Europa, producem mai puțin
Datele PPC din 2025 mai confirmă o tensiune pe care economiștii români o semnalează tot mai insistent: există un decalaj îngrijorător între ce produce și ce consumă România.
Consumul final al gospodăriilor per capita, la paritatea puterii de cumpărare, a ajuns în 2025 la aproape 94% din media UE – cu mult peste PIB-ul per capita de 78%. Românii cheltuiesc aproape cât europenii medii, dar produc considerabil mai puțin. Diferența e acoperită din importuri, credite și transferuri – o ecuație care funcționează până când nu mai funcționează.
Această structură – consum ridicat relativ la producție, prețuri scăzute relativ la consum – descrie o economie care a crescut prin ieftinătatea forței de muncă și expansiunea cererii interne, nu prin inovare și productivitate. Modelul nu e ilegitim. El a adus convergență reală, dar are limite matematice.
La 54% din media UE, România e mai scumpă la utilități decât Bulgaria (41%), Croația (48%) sau Polonia (52%). Asta înseamnă că energia și utilitățile sunt relativ mai împovărătoare pentru români decât sugerează imaginea generală de „țară ieftină.”
Decalajul față de venituri e mai mic decât pare
PIB-ul per capita e la 78% din media UE, dar utilitățile sunt la 54%. Matematic, românii plătesc relativ mai puțin pe utilități față de ce produc – dar asta ascunde că salariile medii reale sunt mult sub 78% din media UE în sectoarele vulnerabile.
Ce urmează
Prețurile românești vor converge inevitabil spre media europeană – nu pentru că guvernele o vor, ci pentru că integrarea economică o impune. Salariile cresc, costurile de producție cresc, serviciile devin mai scumpe. E ce s-a întâmplat în Polonia, Cehia, țările baltice.
Întrebarea nu e dacă prețurile vor crește, ci dacă productivitatea va crește în același ritm. Dacă da, creșterea prețurilor reflectă prosperitate reală. Dacă nu, reflectă doar inflație structurală – adică o sărăcire relativă mascată de cifre nominale mai mari.
Datele Eurostat pentru 2025 nu răspund la această întrebare. Ele o pun.
