România care se conectează online: internetul crește cel mai repede în familiile formate din oameni singuri

Dacă te uiți la cifre, pare că am rezolvat problema internetului. În 2025, 89,1% dintre gospodăriile din România au internet acasă. Aproape 9 din 10. Iar dintre românii între 16 și 74 de ani, 95,1% au folosit internetul măcar o dată în viață, a transmis marți INS într-un comunicat.

Orașul e aproape „full”. Satul încă recuperează

În mediul urban, 92,6% dintre gospodării au internet. În rural, 84,8%. Diferența nu mai e uriașă ca acum 10–15 ani, dar e suficientă cât să conteze în educație, muncă, acces la servicii, chiar și la medic.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Iar dacă ne uităm regional, România conectată are două viteze. Una, formată din București–Ilfov, Centru și zona Banatului (cu peste 90% familii conectate) și Moldova, Muntenia și Oltenia (sub 90%).

Comunicatul de marți al Statisticii vine cu un detaliu foarte interesant, care spune multe despre cum trăim: gospodăriile cu 3 sau mai multe persoane sunt conectate în proporție de 99,1%. Practic, acolo unde sunt copii, internetul există aproape sigur.

În schimb, cea mai mare creștere de la un an la altul apare la gospodăriile formate dintr-o singură persoană: +1,8 puncte procentuale.

Asta e o statistică mică, dar încărcată de sens: România îmbătrânește, se fragmentează în oameni singuri, iar internetul devine ultima lor legătură constantă cu lumea.

Aproape toți românii folosesc internetul. Dar nu toți la fel

Dintre românii între 16 și 74 de ani: 98% au folosit internetul în ultimele 3 luni, trei sferturi îl folosesc de mai multe ori pe zi și aproape 20% zilnic sau aproape zilnic.

Plăți, muncă, bănci, bilete, programări la medic, școală, relații — toate s-au mutat în online. Cine nu e acolo, e automat marginalizat.

Vârsta rămâne cea mai mare linie de separație

La tineri, problema aproape nu mai există: 16–34 ani: 99% folosesc internetul. La 35–54 ani: 97,9% sunt utilizatori de net, iar la 55–74 ani, circa : 88% se folosesc de el.

Aproape 1 din 9 români între 55 și 74 de ani nu a folosit niciodată internetul.

Nu pentru că nu ar fi capabili. Ci pentru că nu au avut nevoie atunci când încă munceau, nu au fost obligați administrativ, nu au avut cine să-i tragă de mână.

Problema reală nu e lipsa tehnologiei. Problema e că statul, băncile, medicii și companiile au trecut deja complet online. Iar o parte din oameni nu.

România este peste media UE la utilizarea internetului

Puțină mândrie statistică, pe bună dreptate: În 2024, 94% dintre românii între 16 și 74 de ani au folosit internetul în ultimele 12 luni, peste media UE de 93,7%.

Suntem peste Malta, Croația și alte câteva state membre. Danemarca e singura cu 100%.

Marea iluzie: „toți sunt pe net, deci toți se descurcă digital”. Numai că, chiar dacă ai internet, asta nu înseamnă că știi să te aperi de fraude, că știi să-ți gestionezi banii online, că poți aplica pentru un job, sau că știi să folosești platformele digitale ale statului.

România a rezolvat infrastructura mai repede decât a rezolvat alfabetizarea digitală reală.

Suntem conectați, avem viteză mare de download, suntem peste media europeană. Dar suntem și fragmentați, inegali, îmbătrâniți și vulnerabili digital.

Internetul nu mai este un avantaj competitiv. Este noul prag de supraviețuire socială.