România contorizează inteligent energia aproape cel mai puțin din Europa. Țările care au ajuns la aproape 100%

România va investi 100 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru instalarea a peste 800.000 de contoare inteligente, după cum a aprobat, recent, Guvernul. 

La sfârșitul anului 2025 doar 34,5% dintre locurile de consum din România  erau integrate în sisteme de măsurare inteligentă. În alte state europene, contorizarea inteligentă este deja aproape generalizată.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Claudia Pîrvoiu (HotNews, România), Noel Baker (The Journal, Irlanda), Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria), Gian-Paolo (Voxeurop, Franța), Lorenzo Ferrari (OBCT), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Martin Putschögl (Der Standard, Austria), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia),  Folk György (EUrologus, Bruxelles).

Contoarele inteligente înregistrează consumul în timp real și pot stoca mai multe planuri tarifare, potrivit datelor oferite de reglementatorul din energie. 

Contoarele inteligente pot duce la reducerea facturilor prin mutarea consumului casnic în orele de afara vârfurilor de consum, în cazul în care consumatorii optează pentru tarife dinamice.

România accelerează, dar nu în același ritm peste tot

Ritmul instalărilor în România a crescut în 2025, potrivit ultimului raport al autorității de reglementare ANRE, însă există decalaje mari între operatorii din România. 

Potrivit raportului ANRE privind stadiul implementării sistemelor de măsurare inteligentă la 31 decembrie 2025, în România erau integrate în aceste sisteme circa 3,5 milioane de locuri de consum sau de producere și consum. Gradul de integrare era de 34,5%, față de 28% la sfârșitul lui 2024.

ANRE arată că în 2025 au fost integrați 686 mii de noi utilizatori, în condițiile în care calendarul național prevedea 441 de mii. Gradul de realizare a programului pentru anul respectiv a fost astfel de 155%, față de 90% cumulat pentru perioada 2019-2024.

Din totalul utilizatorilor integrați la sfârșitul anului 2025, circa 3,1 milioane erau consumatori casnici, aproximativ 191 mii consumatori noncasnici, aproape 254 mii prosumatori și opt producători.

ANRE precizează însă că rezultatul anual optimist nu trebuie confundat cu recuperarea integrală a decalajelor acumulate. La nivel național, calendarul prevedea ca până la sfârșitul lui 2025 să fie integrați 3.659.556 de utilizatori. În realitate, erau 3.578.830, ceea ce înseamnă o realizare cumulată de 98% față de planificare și un grad de implementare efectivă de 34,54%.

Autoritatea descrie evoluția din 2025 drept „o accelerare a procesului de implementare”, dar precizează că recuperarea întârzierilor a fost neuniformă. „În timp ce o parte dintre operatori au depășit nivelurile planificate, inclusiv prin recuperarea unor decalaje istorice, alții continuă să înregistreze performanțe sub nivelul asumat”, arată ANRE.

Diferențe mari între operatorii de distribuție

Cele mai mari progrese se regăsesc în zonele operate de Rețele Electrice România, Distribuție Energie Oltenia și Delgaz Grid. În schimb, zonele operate de Distribuție Energie Electrică România (DEER) au rămas mult în urmă față de calendarul cumulat.

La sfârșitul lui 2025, Rețele Electrice Muntenia avea 902.548 de utilizatori integrați în SMI, Banatul 551.896, Dobrogea 476.814, Distribuție Energie Oltenia 557.309, iar Delgaz Grid 518.042.

În cele trei zone ale DEER, numărul era de 212.770 în Muntenia Nord, 189.623 în Transilvania Nord și 169.828 în Transilvania Sud.

Și raportarea la țintele cumulate arată diferențe. Rețele Electrice Muntenia realizase 114% din nivelul planificat, Banat 112%, Dobrogea 110%, iar Distribuție Energie Oltenia 115%. Delgaz Grid ajunsese la 93%. În schimb, DEER avea 71% în Muntenia Nord, 69% în Transilvania Nord și doar 52% în Transilvania Sud.

ANRE explică aceste diferențe invocând probleme cu procedurile de achiziție și contestațiile, întârzieri în aprovizionarea cu echipamente și disponibilitatea limitată a forței de muncă specializate. Autoritatea mai indică particularitățile rețelelor, nivelul de maturitate organizațională și gradul de dezvoltare a infrastructurii IT.

Reglementatorul, criticat pentru întârzieri

Pe fondul deficitului de energie din această vară, ANRE a fost ținta criticilor legate de întârzierile privind implementarea contorizării inteligente. Otilia Nuțu, expert în energie, a spus că acest sistem ar fi dus la scăderea consumului pe timpul serii, în urma facturării diferențiate. 

„ANRE trebuia de niște ani de zile să impună operatorilor de distribuție accelerarea contorizării inteligente, cu care azi am fi putut avea prețuri diferențiate pe ore și am fi plătit prosumatorii să pună în piață capacitate de stocare la preț corect”, a scris Otilia Nuțu pe contul său de Facebook.

Întârzierile au fost recunoscute și de premierul interimar Ilie Bolojan, însă susține că anul viitor această problemă va fi rezolvată. 

„Dacă l-am avea și astăzi, iar seara prețul ar fi la nivelul real, cu siguranță am înregistra o scădere totală a consumului în orele de seară și mutarea lui în perioada de prânz, când, practic, ar fi la un preț mult mai mic dacă am avea acest sistem. Dar întârzierile în aceste zone înseamnă efecte care se văd pe ani de zile, iar recuperarea nu se poate face de pe o zi pe alta”, a declarat Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la începutul lunii august.

100 de milioane de euro pentru încă 800.000 de contoare

În acest context, Guvernul a aprobat un program de 250 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, împărțit între două direcții: contorizare inteligentă și stocarea energiei electrice. 

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat atunci că acest sistem va permite consumatorilor să plătească tarife diferite în funcție de intervalul orar, încurajând mutarea consumului din perioadele de vârf către orele în care energia este mai ieftină și mai abundentă.

Pentru contoare inteligente sunt alocate 100 de milioane de euro. Banii sunt destinați celor patru operatori de distribuție concesionari: Distribuție Energie Electrică România, Delgaz Grid, Rețele Electrice România și Distribuție Oltenia.

Fiecare operator poate primi maximum 25 de milioane de euro, iar alocarea totală de 100 de milioane de euro urmează să fie împărțită în mod egal.

Programul urmărește instalarea a peste 800.000 de contoare inteligente. Acestea ar trebui să permită facturarea pe baza consumului real, să reducă necesitatea citirilor fizice și să contribuie la reducerea pierderilor și fraudelor din rețea.

Raportul ANRE arată însă că problema României nu mai este doar instalarea echipamentelor. O parte din infrastructura existentă trebuie integrată mai bine în sistemele informatice ale operatorilor, iar datele trebuie folosite efectiv.

Contorul inteligent nu înseamnă automat tarif dinamic

Contoarele inteligente permit măsurarea consumului pe intervale de timp și transmiterea datelor către sistemele operatorului. Această infrastructură face posibilă apariția unor contracte cu prețuri diferențiate în funcție de momentul consumului.

Într-un sistem cu tarife dinamice, consumatorul poate plăti mai puțin dacă mută anumite activități, precum încărcarea mașinii electrice, folosirea mașinii de spălat, a uscătorului sau încălzirea apei, în perioadele în care energia este mai ieftină.

ANRE spune că însă că în România impactul asupra consumatorilor și pieței de energie rămâne limitat. Autoritatea constată că „nivelul opțiunilor pentru prețuri dinamice este în continuare redus”, iar utilizarea activă a datelor furnizate de sistemele de măsurare inteligentă este încă restrânsă.

Una dintre explicațiile identificate de ANRE este dezvoltarea insuficientă a ofertelor comerciale bazate pe intervale orare. Adică, furnizorii nu oferă suficiente contracte care să recompenseze consumul în anumite intervale.

Potrivit raportului ANRE, în zona Rețele Electrice Muntenia, doar 3.707 de utilizatori, respectiv 0,41% dintre cei integrați în SMI, au solicitat prețuri dinamice în 2025. În Banat au fost 2.384, adică 0,43%, iar în Dobrogea 1.967, adică 0,41%.

În Distribuție Energie Oltenia au fost 1.226 de solicitări, respectiv 0,22%. La Delgaz Grid au fost 14 solicitări, iar în cele trei zone DEER nu a fost raportată nicio solicitare.

Țările care au ajuns la aproape 100%

La nivel european, datele arată că simpla existență a unui contor inteligent nu poate fi echivalată cu o reducere automată a facturii. Comisia Europeană consideră că aceste contoare oferă acces în timp util la date și fac posibile contractele dinamice, iar beneficiile pot apărea printr-o utilizare mai flexibilă a energiei.

Potrivit ACER, aproximativ 66% dintre gospodăriile monitorizate din UE și Norvegia aveau un contor inteligent. Însă doar 7% dintre gospodării aveau contracte de electricitate cu preț dinamic. Aproximativ 52% dintre cei circa 240 de milioane de clienți casnici monitorizați erau încă pe contracte cu preț fix și durată fixă.

Ultimele rapoarte ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER). arată că majoritatea statelor membre ale UE depășesc în prezent o acoperire de 80%, însă câteva rămân sub 20%.

Cele mai recente date comparabile la nivel de țară provin din 2024 și variază de la o implementare practic universală în Danemarca, Italia și Suedia, până la 2% în Germania și nicio implementare raportată în Cipru. 

Raportul ACER arată că Austria se situează la 97%, Franța la 94%, Irlanda la 84%, Spania la 99%, Țările de Jos la 90%, Polonia la 36%, iar România la 27% (tabloul de bord al pieței de retail ACER 2026, setul de date pe țări al ACER). După țara noastră se situează doar Ungaria cu 11%, Germania cu 2% și Cipru cu 0%. 

• Diferența dintre cifra de 27% din setul ACER și 34,5% raportată de ANRE pentru 31 decembrie 2025 provine din diferența de an. Studiul ACER este din 2024, iar raportul ANRE este pe 2025.

Spania: aproape toate locuințele contorizate inteligent

Spania este unul dintre exemplele în care trecerea la contorizarea inteligentă a fost realizată cu mult înaintea României. La sfârșitul lui 2019, 99,22% dintre consumatorii casnici cu putere contractată de până la 15 kW aveau deja contoare inteligente integrate în sistemul de telegestiune. Erau aproape 28,5 milioane de contoare.

Programul național a pornit de la Planul de Înlocuire a Echipamentelor de Măsurare aprobat în 2007. Acesta prevedea înlocuirea contoarelor tradiționale cu dispozitive capabile să înregistreze consumul pe intervale orare și să fie citite și gestionate de la distanță.

În Spania, această infrastructură este deja folosită și de piața de retail. Există oferte cu prețuri dinamice pentru consumatorii casnici, iar pe piața liberă operează numeroși furnizori care oferă tarife indexate la prețul pieței.

Pentru consumator, contorul nu este, în mod obișnuit, plătit printr-o factură separată de instalare. Distribuitorul îl montează și îl administrează, iar costul este recuperat printr-un tarif de închiriere inclus în factura de electricitate.

Franța: 38,4 milioane de contoare

Franța a început instalarea masivă a contoarelor Linky la sfârșitul lui 2015. La sfârșitul lui 2025, Enedis, principalul operator de distribuție din Franța, a ajuns la aproximativ 38,4 milioane de contoare Linky, reprezentând circa 96% dintre gospodăriile din zona sa de distribuție.

Programul inițial a presupus instalarea a aproximativ 35 de milioane de contoare în perioada 2015-2021, cu o investiție de ordinul miliardelor de euro.

Franța oferă și un exemplu privind trecerea de la contorizare la flexibilitatea consumului. Enedis a raportat că o măsură adoptată în 2022-2023, prin care funcționarea unor boilere electrice a fost mutată din anumite ore de la prânz, a afectat 4,3 milioane de clienți și a redus cererea cu până la 2,4 GW în jurul orei 12:30.

Este însă importantă distincția făcută de sursele franceze: reducerea cererii nu este atribuită exclusiv existenței contorului Linky, ci unei combinații între contorizare, tarife și controlul unor consumatori.

Franța a început, din noiembrie 2025, o reformă mai amplă a orelor de consum „off-peak”. Enedis estimează că aproximativ 5 GW de consum ar putea fi deplasați către după-amiezi cu producție solară ridicată.

Austria: 97%, iar contorul este obligatoriu

Austria a început programul de contorizare inteligentă în urmă cu mai mult de un deceniu. O reglementare din 2012, modificată în 2014, a stabilit obiective de acoperire foarte ridicate.

Rata de acoperire ajunsese în Austria la 96,9% la sfârșitul lui 2024 și urma să atingă aproximativ 97% la sfârșitul lui 2025.

În Austria, instalarea contorului inteligent este obligatorie și nu poate fi refuzată.

Costurile sunt reflectate în tarifele de rețea. Un exemplu recent de utilizare a infrastructurii este tariful „Sommer-Nieder-Arbeitspreis”, prin care, în perioada 1 aprilie-30 septembrie, între orele 10:00 și 16:00, se aplică un tarif de rețea cu 20% mai mic pentru energia consumată.

E-Control, autoritatea austriacă de reglementare, nu dispune însă de date precise care să arate în ce măsură acest mecanism a modificat comportamentul de consum.

Irlanda: peste patru din cinci gospodării au deja contor inteligent

În Irlanda, implementarea a început în 2019 prin ESB Networks. Peste două milioane de contoare inteligente fuseseră instalate în locuințe, ferme și întreprinderi, iar peste patru cincimi dintre gospodării aveau deja un astfel de contor.

Programul este estimat la aproximativ 1,2 miliarde de euro. Costul este recuperat în timp prin tarifele de rețea, la circa 5,50 euro pe gospodărie pe an, timp de 20 de ani.

Un element diferit față de Austria este dreptul consumatorului de a refuza instalarea sau de a cere ulterior demontarea contorului.

În paralel, furnizorii au încercat să stimuleze utilizarea electrocasnicelor în perioadele de consum redus. Irlanda urmărește să utilizeze infrastructura de contorizare inteligentă și în cadrul tranziției către un sistem electric fără combustibili fosili.

Bulgaria: 3,3 milioane de contoare până în 2031

Bulgaria este mai apropiată de România ca etapă de dezvoltare, dar are un program de accelerare. Reglementatorul bulgar, EWRC, estimează că aproximativ 3,3 milioane de gospodării și întreprinderi mici ar trebui să primească contoare inteligente până în 2031. Costul total estimat este de 219 milioane de euro, echivalentul a circa 66 de euro pentru fiecare dispozitiv. Peste 1,5 milioane de contoare inteligente erau deja instalate.

Printre beneficiile urmărite se numără reducerea pierderilor tehnice, economii la costurile cu personalul și transportul pentru citirea contoarelor și reducerea costurilor asociate deconectării și reconectării.

Cehia: instalări accelerate, dar pe categorii de consum

Republica Cehă a început implementarea masivă în 2024. Aproximativ 250.000 de contoare sunt înlocuite anual, iar programul actual este prevăzut să fie finalizat până la 1 iulie 2027 pentru anumite categorii de consumatori.

Programul vizează în principal punctele care consumă mai mult de 6 MWh pe an, aproximativ 800.000 de puncte de consum.

Distribuitorii primesc subvenții de stat pentru înlocuire. Contoarele inteligente sunt instalate și la gospodăriile cu panouri solare și la consumatorii care doresc să participe la partajarea energiei.

Până la sfârșitul lui 2032, distribuitorii trebuie să ajungă și la toate punctele de consum cu dublu tarif.

În Cehia, instalarea nu poate fi refuzată fără motiv, iar refuzul poate avea consecințe contractuale.

Comisia Europeană vrea ca 75% dintre consumatori să aibă contoare inteligente

Politica europeană privind contoarele inteligente a început din 2009. Statele membre au fost încurajate să ajungă la o acoperire de cel puțin 80% până în 2020, acolo unde analizele cost-beneficiu erau favorabile. Ținta de 80% nu a fost însă o obligație uniformă pentru toate statele, ceea ce a dus la diferențe foarte mari de ritm.

În iulie 2026, Comisia Europeană a propus noi ținte la nivelul UE, astfel încât minimum 50% dintre clienții finali să fie echipați cu contoare inteligente până în 2030 și 75% până în 2033. Propunerea face parte din pachetul privind electrificarea și viitorul facturilor de electricitate.

Rolul contoarelor inteligente este important în condițiile în care energia electrică pentru gospodării rămâne scumpă. Eurostat a raportat în mai 2026 că prețul mediu pentru gospodăriile din UE a ajuns la 28,96 euro per 100 kWh în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu 28,79 euro în prima jumătate. Prețurile au variat de la 10,82 euro în Ungaria până la 40,42 euro în Irlanda. Taxele și redevențele au reprezentat 28,9% din prețul final mediu în UE.