Skip to content

România cumpără trenuri pe hidrogen. Cine a câștigat contractul și pe ce rute vor circula

Compania Siemens a câștigat o licitație pentru 12 trenuri pe hidrogen. Contractul valorează 1,61 miliarde lei, dar sursa de finanțare încă nu este asigurată.

Asocierea Siemens Mobility formată din: Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH, Siemens Mobility Austria GmbH este câștigătoarea licitației privind achiziția a 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, destinate transportului feroviar de călători, a anunțat Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).

Pe ce rute vor circula trenurile pe hidrogen

Cele 12 trenuri vor circula pe următoarele linii neelectrificate:

  • București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova, București – Aeroportul Henri Coandă
  • București – Târgoviște
  • București – Pitești – Curtea de Argeș

Este inclusă și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații a acestor automotoare, necesare funcționării respectivelor automotoare.

Oferta financiară se ridică la suma de 1.617.696.763,20 lei, fără TVA, compusă din valoarea de livrare a 12 automotoare electrice și contravaloarea mentenanței pentru o perioadă de 15 ani, anunță ARF.

Automotoarele electrice vor fi distribuite operatorilor de transport feroviar de călători, în cadrul contractelor de servicii publice atribuite, care au fost aprobate prin hotărâre de guvern.

ARF spune că în prezent se caută noi surse de finanțare pentru acest proiect.

„Proiectul a beneficiat inițial de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar, la ora actuală, Autoritatea de Management (DGPET), din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea unei noi surse de finanțare, în vederea implementării proiectului”, spune ARF.

În contractul de achiziție este prevăzută o clauză de revizuire privind posibilitatea suplimentării perioadei de mentenanță cu încă 30 ani, fără organizarea unei proceduri competitive, prin încheierea unui act adiţional, mai spune ARF.

O nouă încercare, la cinci ani după primele discuții și după ce s-a ratat achiziția prin PNRR

În martie 2021, ministrul de atunci al Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea că ​România vrea să testeze trenurile cu hidrogen, fiind vorba despre „o tehnologie nouă și promițătoare”.

La final de martie 2022, ​Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) publica în platforma de achiziții publice SEAP anunțuri de consultare a pieței în vederea pregătirii de achiziții de material rulant finanțate prin fonduri europene nerambursabile și erau incluse și trenurile cu hidrogen. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) spunea atunci că intenționează să organizeze proceduri de achiziție a ramelor electrice cu hidrogen pentru scurt și lung parcurs, fiind vizate trenuri de maxim 200 de locuri.

Însă lucrurile nu au mers prea bine, iar procedurile de licitație au fost anulate de mai multe ori în decursul lui 2023. În 2024, ARF ajunsese să demareze a șasea consultare de piață privind o potențială achiziție de trenuri cu hidrogen, după cum scria publicația Club Feroviar.

În august 2024, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, declara că România renunță la a mai cumpăra trenurile pe hidrogen prin PNRR și spunea că banii vor fi transferați la autostrăzi.

Trenurile pe hidrogen – Interesante, dar scumpe

Trenurile cu hidrogen sunt prezentate ca fiind o alternativă „verde” la trenurile diesel și pot fi o soluție pe liniile neelectrificate (62% din rețeaua românească). În plus, au o autonomie de câteva ori mai mare decât trenurile cu baterii. Germania, Olanda, Italia, Franța, Austria, Marea Britanie, Polonia și Suedia sunt țările europene cele mai interesate de această tehnologie.

Alstom, Stadler, CAF și Siemens sunt companiile europene care au dezvoltat trenuri cu hidrogen. Cel mai mult a comunicat Alstom, cu modelul iLint care a fost testat în mai multe țări europene din 2018 încoace.

Francezii au purtat și discuții cu autoritățile române. Alstom a anunțat în noiembrie 2025 că „îngheață” dezvoltarea acestu tip de trenuri, invocând faptul că tehnologia nu a atins maturitatea.

Minusurile trenurilor cu hidrogen țin de costurile mari, de faptul că hidrogenul este produs din combustibili fosili și este nevoie și de spațiu mare de depozitare. Este nevoie și de construcția unei infrastructuri de alimentare, iar hidrogenul nu este potrivit pentru trenuri de mare viteză, ci pentru acelea care ating cel mult 120-140 km/h.