Romania demonstreaza de ce masurile luate de Ucraina pe Insula Serpilor nu au valoare juridica si nu trebuie luate in considerare in delimitarea platoului continental

Ucraina vrea sa proiecteze o imagine iluzorie asupra Insulei Serpilor si a luat masuri de imbunatatire a acesteia dupa declansarea diferendului cu Romania doar pentru a-i servi in fata Curtii, a aratat agentul Romaniei Bogdan Aurescu in pledoaria sa. Proiectul Ucrainei de a face insula locuibila este „ineficient si inselator”, iar eforturile sustinute ale ucrainenilor nu fac decat sa demonstreze ca ei insisi sunt perfect constienti de caracteristicile ei.

Reprezentantul Romaniei a spus ca isi propune sa demonstreze faptul ca initiativele recente ale Ucrainei de a amenaja si transforma Insula Serpilor nu pot avea efecte juridice asupra procesului de delimitare pe care trebuie sa-l efectueze CIJ.

El a argumentat ca aceste masuri au, dimpotriva, efectul de a confirma sustinerile Romaniei in sensul ca Insula Serpilor, potrivit caracteristicilor sale naturale, nu poate sustine locuire umana si viata economica proprie si, deci, nu are dreptul la platou continental si zona economica exclusiva.

Bogdan Aurescu si-a inceput pledoaria prin a compara actiunile recente ale Ucrainei cu „satele lui Potemkin”, „formula consacrata istoric pentru a exprima un efort facut pentru a prezenta, in vederea inducerii in eroare a unui anumit public-tinta, o fatada inselatoare destinata ascunderii unei realitati nefavorabile si nedorite”.

„Nu este prima oara cand are loc in regiunea in cauza o ampla incercare de a insela geografia si de a descrie o asezare umana desi ea nu exista. Curtii ii este fara indoiala cunoscuta povestea satelor lui Potemkin.

Se pare ca acestea erau „construite” pe malurile pustii ale Nistrului de catre Maresalul Grigori Potemkin pentru a fi aratate Imparatesei Rusiei Ecaterina cea Mare la vizita sa in Crimeea din 1787. Se spune ca maresalul muta turme de oi in timpul noptii catre urmatorul popas si crea sate pictate pe panza pentru a produce iluzia unei regiuni populate si prospere. De atunci, termenul „satele lui Potemkin” a devenit sinonimul pentru o fatada aratoasa destinata sa acopere o realitate nedorita.

Istoricii sugereaza ca Potemkin nu ar fi incercat sa o pacaleasca pe imparateasa, ci mai degraba pe ambasadorii straini care o insoteau. Este aceeasi situatie si in cazul Ucrainei, in loc de ambasadori fiind vizati judecatorii acestei Curti”, a spus Aurescu.

De la aceasta imagine a pornit incercarea reprezentantului Romaniei de a face o ultima demonstratie ca Insula Serpilor nu trebuie sa influenteze trasarea liniei de demarcatie a platoului continental al Marii Negre.

Aurescu s-a concentrat pe patru linii de argumentatie:

• masurile luate de Ucraina sunt destinate exclusiv pentru a produce efecte asupra procesului de delimitare maritima intre Romania si Ucraina supus CIJ spre solutionare
• aceste masuri au fost demarate recent, dupa „data critica” in disputa dintre cele doua state (adica data la care s-a cristalizat disputa)
• eforturile Ucrainei au esuat datorita faptului ca trasaturile reale foarte nefavorabile ale Insulei blocheaza practic orice transformare artificiala, Insula Serpilor ramanand ceea ce a fost mereu – o stanca
• insusi faptul ca Ucraina a considerat in mod atat de evident ca trebuie sa intreprinda aceste masuri tradeaza faptul ca este constienta de situatia reala a Insulei; daca formatiunea ar fi fost insula si nu stanca, niciun astfel de efort nu ar fi fost necesar

Imaginea iluzorie proiectata de Ucraina este o creatie recenta destinata exclusiv pentru cazul din fata CIJ

Textele deciziilor guvernamentale ucrainene – care au inceput sa fie adoptate din anul 1995 (prima decizie datand din 18 decembrie 1995) si care erau confidentiale – arata ca scopul pentru care au fost adoptate era acela „sa legitimeze frontiera de stat cu Republica Romania pornind de la sustinerea ca, in conformitate cu Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, insula are zona economica exclusiva si platou continental propriu”, a spus reprezentantul Romaniei. „Accentul pe ideea de a crea aceste conditii indica elocvent ca acestea nu exista in mod natural pe Insula Serpilor”, a subliniat el.

Aurescu a folosit din nou articole din presa ucraineana in sprijinul acestei concluzii. Un articol din 2003 mentioneaza ca „anul trecut, Ucraina a gasit o metoda originala sa ii convinga pe incapatanatii de romani… Kiev-ul a inceput sa dezvolte in mod activ Insula Serpilor astfel incat sa dobandeasca atributele unei adevarate insule… Realizarea acestui program va transforma insula intr-un loc propice pentru viata umana… infloritor si dens populat… Ucraina ar trebui sa intensifice… indeplinirea programului si dezvoltarea insulei, pentru ca nimeni sa nu se mai indoiasca de faptul ca este o insula iar nu stanca. Fara indoiala, acesta este un argument in diferendul frontalier ucraineano-roman”.

Articolele respective citeaza oficiali ai Ucrainei ce exprima neechivoc aceeasi intentie care a stat la baza masurilor de „amenajare”: „consolidarea pozitiei Ucrainei” in disputa cu Romania, astfel incat „insula sa dobandeasca atributele unei adevarate insule”, asa incat „nimeni sa nu se mai indoiasca ca este insula si nu stanca”, pentru a se „determina comunitatea internationala sa recunoasca statutul de insula pentru Insula Serpilor”.

„Pentru a rezuma, in cuvintele Primului-ministru ucrainean in exercitiu in 2006, <>”, a spus Aurescu.

Initiativa de a crea satul „Alb” pe Insula este o masura fara precedent in cazurile de delimitare maritima examinate de instantele internationale, a spus agentul Romaniei. Nota de fundamentare a deciziei Parlamentului ucrainean din februarie 2007 adiusa drept proba de Romania noteaza ca „localitatea Bile este creata pe Insula Serpilor … in scopul asigurarii activitatii umane pe teritoriul insulei … pentru dezvoltarea zonei economice maritime a Ucrainei…”.

„Este un exemplu pentru logica inversata aplicata de Ucraina: nu pentru ca Insula Serpilor ar fi locuibila este creata o localitate, ci tocmai pentru a crea aparenta unei locuiri umane o localitate este proclamata – si aceasta in vederea „crearii” unui titlu maritim”, a explicat Bogdan Aurescu. „Este o logica in contradictie cu principiul stabilit de CIJ inca din primele cazuri de delimitare maritima care spune ca „uscatul domina marea” (uscatul este cel care genereaza indrituirea la spatii maritime), nu invers”, a completat el.

Presa ucraineana abunda de afirmatii folosite de reprezentantul roman in argumentatia sa:

• „Daca pe Insula Serpilor s-ar construi o asezare umana … Romania nu ar mai avea niciun motiv pentru a formula pretentii cu privire la acest teritoriu, iar Ucraina ar putea … sa exploateze hidrocarburile din aceasta zona”, arata un articol din  decembrie 2006.
• „Parlamentul a adoptat decizia de a numi asezarea de pe Insula Serpilor „Satul alb”… aceasta va facilita dovada ca Insula Serpilor este o insula locuita si nu o stanca remarca un alt articol din august 2007.
• Potrivit unei stiri din iunie 2008, seful Departamentului pentru arhitectura si urbanism al Regiunii Odesa a declarat ca popularea satului de pe Insula Serpilor este o modalitate de solutionare a delimitarii romano-ucrainene in beneficiul Ucrainei.

„Presa ucraineana ne spune ca nu exista primar; nu exista nici consilieri locali, deoarece nu exista rezidenti permanenti care sa candideze pentru aceste functii si nu exista cine sa ii voteze. Citez dintr-un articol publicat in 2007: <>”, a mai punctat agentul Romaniei.

Un alt exemplu din aceeasi categorie il constituie initiativa de a deschide o filiala de banca pe Insula Serpilor, la doar cateva zile dupa sesizarea CIJ de catre Romania in septembrie 2004. In realitate, asa cum rezulta chiar din fotografiile incluse de Ucraina in Contra-Memoriul sau, „este vorba despre o baraca neutilizata, cu usile si geamurile inchise si fara niciun client”. „Nu exista nicio dovada a existentei vreunui angajat al bancii pe insula. De asemenea, potrivit Contra-Memoriului, sucursala nu are competenta de a efectua operatiuni comerciale.

In ciuda numeroaselor apeluri telefonice, nimeni pe de insula nu a raspuns la telefon la numarul ce aparea in anuntul postat pe site-ul banci. In rarele cazuri in care cineva a raspuns, aceasta s-a intamplat pentru ca apelurile telefonice catre sucursala erau redirectionate catre continent. Doamna presedinte, nu as recomanda nimanui sa isi puna banii pe Insula Serpilor!”, le-a spus reprezentantul Romaniei judecatorilor.

Recent, Ucraina a decis crearea unei zone economice libere pe Insula Serpilor. Despre aceasta masura Aurescu a citat presa ucraineana care prezinta opiniile critice ale expertilor ucraineni in economie – un fost ministru al economiei, un deputat din Parlamentul de la Kiev – care au apreciat ca initiativa este „cel putin stranie”, raportat la caracteristicile formatiunii maritime.

„Intr-un comentariu dintr-un cotidian un fost ministru ucrainean al economiei a considerat ideea crearii unei zone economice libere, asa cum indica decretul, „cel putin ciudata”. „Daca va uitati la fotografiile insulei, veti intelege de ce” a spus el. <>”, a citat Aurescu. A cheltui pentru dezvoltarea Insulei Serpilor nu are nicio justificare economica, a subliniat Aurescu concluzia expertilor ucraineni.

Si oamenii de afaceri din Ucraina sunt sceptici in acest sens, a demonstrat agentul Romaniei, citand un articol dintr-un cotidian ucrainean din iunie 2008. Potrivit acestuia, „oamenii de afaceri ucraineni au considerat ca este putin probabil ca Insula Serpilor sa dobandeasca atractivitate economica”.

De altfel, asa cum a recunoscut un consilier al presedintelui ucrainean pentru acelasi jurnal, Delo, crearea zonei economice libere are de fapt o mare motivatie politica in contextul disputei cu Romania privind statutul Insulei Serpilor si este importanta pentru delimitare, a punctat Aurescu.

Amenajarea artificiala a Insulei Serpilor a inceput dupa „cristalizarea conflictului” cu Romania

CIJ „nu poate lua in considerare acte care au avut loc dupa data la care disputa dintre parti s-a cristalizat, cu exceptia cazului in care aceste acte sunt o continuare normala a unor acte anterioare si daca nu sunt intreprinse in scopul imbunatatirii pozitiei juridice a Partii care se bazeaza pe acestea”.

Este o regula adoptata de Curte in cazuri similare si invocata de agentul Romaniei in aceasta parte a pledoariei sale.

Ucraina cunostea bine pozitia Romaniei cu privire la Insula Serpilor, ea fiind deja exprimata in cadrul negocierilor romano-sovietice, in contextul negocierilor Conventiei privind Dreptul Marii, precum si atunci cand Romania a semnat si ratificat aceasta Conventie. Mai mult, Ucraina a cunoscut aceasta pozitie in contextul negocierilor pentru Tratatul de baza din 1997, a indicat Bogdan Aurescu.

El a adus in sprijinul acestei afirmatii schimbul de note verbale inclus de Ucraina in anexele Contra-Memoriului sau. Potrivit documentului, in iulie si noiembrie 1995 – adica inainte de adoptarea primei decizii de transformare artificiala (din decembrie 1995) – cele doua tari se informau reciproc despre pretentiile lor reciproce si divergente asupra platoului continental si zonelor economice exclusive in Marea Neagra.

O alta proba adusa in dosar este si luarea de pozitie publica din 4 decembrie 1995 (tot inaintea primei decizii ucrainene) a ministrului roman de externe de la acea vreme, Teodor Melescanu, exprimata intr-o audiere in Senatul Romaniei, care arata ca Insula „nu are valoare economica, este compusa din stanci dure care nu permit existenta unei vegetatii, nu are surse de apa”.

„Practic, pe acest criteriu, este clar ca masurile ucrainene de transformare artificiala a Insulei Serpilor sunt complet irelevante in proces”, a spus Aurescu.

Proiectul Ucrainei este ineficient si inselator

In continuare reprezentantul Romaniei a demonstrat ca trasaturile trasaturile naturale adverse ale Insulei au blocat practic orice efect concret almasurilor de transformare artificiala.

„Dincolo de momentul inadmisibil in timp si de scopul inadmisibil, incercarea Ucrainei de transformare a stancii este complet ineficienta. De ce? Datorita caracteristicilor naturale ale Insulei Serpilor care este atat de inospitaliera incat reduce la zero orice incercare de transformare”, a subliniat reprezentantul Romaniei.

Eforturile Ucrainei de a gasi apa, de a aduce sol si de a planta arbori au esuat, in contextul caracteristicilor cunoscute ale Insulei Serpilor, a reamintit reprezentantul Romaniei. Un esec constatat oficial de Curtea de Conturi a Ucrainei, care a adoptat in acest sens un raport in iunie 2007 cu privire la un audit al modului in care au fost cheltuiti banii alocati Programului Complex de dezvoltare a Insulei Serpilor.

Incercarile, sortite esecului in egala masura, de a construi un chei, precum si cele destinate transformarii formatiunii maritime intr-o destinatie turistica au fost dezavuate in pozitia Romaniei.

„Ati vazut poate imaginile atractive ale acestui chei incluse de Ucraina in Contra-Memoriul sau. Dar asa cum este admis in Indreptarul Ucrainean de Navigatie, editia 2005, pentru apele din Marea Neagra si din Marea Azov, „cheiul nu este sigur, deoarece subsolul nu poate tine ancora, iar cheiul este insuficient protejat de turbulente””, a subliniat Bogdan Aurescu.

El a adaugat ca un comunicat de presa al Curtii de Conturi a Ucrainei, din 26 iunie 2007, a retinut ca „sistemul de acostare nu este operational”.

Aurescu l-a citat chiar pe ministrul ucrainean al transporturilor care a declarat presei din Ucraina in aprilie 2008 ca „turistii nu au ce face sau ce vedea” pe Insula Serpilor.

„Intr-adevar, atunci cand autoritatile ucrainene au incercat sa organizeze primul „tur turistic” pe Insula Serpilor, la 14 iunie 2008, nava nu a putut acosta datorita vremii proaste, puternicelor valuri ale marii, stancilor submarine periculoase si cheiului neterminat. Potrivit mass-media ucraineana, „turistii” au putut doar observa farul singuratic si stancile abrupte ale bucati de uscat”, a reamintit agentul Romaniei.

„De fapt, in acest context, este clar ca orice imagini ar arata Ucraina Curtii nu ar fi decat reprezentari destinate exclusiv unei publicitati inselatoare. In ciuda acestui efort, Insula Serpilor ramane ceea ce a fost mereu, adica o protuberanta stancoasa nelocuibila”, a punctat agentul Romaniei.

Masurile luate de Ucraina sunt o recunoastere a caracteristicilor care nu o indreptatesc la platoul continental

„Eforturile mari pe care le depune Ucraina pentru transformarea Insulei Serpilor dovedesc ca ea insasi este constienta perfect de caracteristicile reale ale acesteia, care nu o indreptatesc la platou continental si zona economica exclusiva”, a argumentat in continuare Aurescu.

Mai mult, aceste eforturi pun in evidenta exact ceea ce Ucraina vrea sa ascunda si astfel ele echivaleaza cu o clara recunoastere a caracteristicilor reale ale formatiunii maritime, care nu-i permit sustinerea locuirii umane sau a vietii economice proprii. „Este prin urmare o puternica recunoastere impotriva propriilor interese”, a spus reprezentantul Romaniei.

„Bineinteles, Ucraina are dreptul, ca orice stat, sa isi dezvolte propriul teritoriu dupa cum considera potrivit; sa ridice cazinouri pe orice varf de munte, sa instaleze bancomate in orice vale izolata. Dar intrebarea este de ce infiinteaza ea un sat acolo unde nu poate exista un sat, pe o stanca care nu poate sustine locuire umana; de ce foreaza dupa apa acolo unde nu poate fi gasita apa potabila; de ce aduce pamant si copaci acolo unde nu sunt decat stanci si nu poate supravietui niciun fel de vegetatie; de ce deschide o banca fara casieri si fara clienti.

Orice ar face Ucraina in acest exercitiu de „imblanzire a Serpilor” pentru infrumusetarea fostei „insule a lui Ahile” este nu doar inutil, dar pune in evidenta si mai bine „calcaiul lui Ahile” al Insulei Serpilor si al actiunilor Ucrainei”, sustine Aurescu.

Bogdan Aurescu a mers mai departe in argumentatie si a aratat ca „aceste activitati ar putea fi considerate ca incadrandu-se si in categoria abuzului de drept”. Potrivit definitiei din Enciclopedia de Drept International Public, abuzul de drept este exercitiul de catre un stat al unui drept (in cazul nostru, dreptul de amenajare a teritoriului, a explicat Aurescu) „intr-un scop diferit de cel pentru care dreptul a fost creat, pentru vatamarea altui stat”.

Ucraina intentioneaza prin masurile pe care le ia sa afecteze drepturile Romaniei in procesul delimitarii, iar o astfel de conduita este contrara Conventiei privind Dreptul Marii care arata ca partile trebuie sa-si exercite drepturile cu buna credinta „intr-un mod care sa nu constituie un abuz de drept”, a mai argumentat reprezentantul Romaniei.

Ultima parte a discursului lui Aurescu a folosit mai multe declaratii ale unor oficiali de la Kiev prin care Ucraina recunoaste ca de fapt masurile in cauza sunt luate pentru imbunatatirea pozitiei sale la CIJ, ele avand o motivatie politica.

• In noiembrie 2007, un articol de presa nota ca presedintele Ucrainei a declarat ca „Insula Serpilor este un teritoriu special si nu trebuie sa arate asa cum arata astazi”.
• Potrivit Guvernatorului Regiunii Odesa, „Presedintele a ordonat ca insula sa fie „infrumusetata” …”
• In februarie 2008, Oleksandr Sushko, membru al Consiliului Civil al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat ca unicul scop al masurilor susmentionate adoptate de Ucraina este de a consolida pozitia acesteia in fata Curtii: „exista o disputa …cu privire la statutul acestei insule; este o insula sau o stanca? Noi nu incercam sa o transformam intr-o insula, deoarece acest lucru ar fi imposibil, noi doar incercam sa intarim argumentele in favoarea noastra”.

„Sustinerile Ucrainei ca asemenea masuri sunt determinate de dezvoltarea naturala a utilizarilor traditionale ale insulei sunt la fel de neintemeiate, ca si planul de reforma al acestui loc sterp. Scopul Ucrainei este de a transforma in mod artificial conditiile naturale pe Insula Serpilor pentru a crea o aparenta de locuire umana si viata economica. Potrivit declaratiilor unor inalti oficiali ucraineni – dezvaluite chiar de Ucraina intr-una din anexele la Contra-Memoriu – dezvoltarea Insulei Serpilor este <>”, a subliniat agentul Romaniei.

Romania a obiectat public si in plan bilateral, in scris, in repetate randuri, fata de masurile respective, blocand astfel producerea oricarui efect juridic fata de Romania si fata de procesul de delimitare.

Ucrainei sustine in Duplica faptul ca programul de dezvoltare a Insulei Serpilor s-ar face in conformitate cu Acordul Conex din 1997, deci cu acordul Romaniei. Pledoaria lui Aurescu a demontat aceasta idee si a demonstrat ca programul nu putea sa fie initiat in conformitate cu Acordul Conex din 1997. Pentru simplul fapt ca insasi Ucraina mentioneaza in piesele sale scrise ca primul act in acest scop a fost adoptat in 1995. Pe de alta parte, in textul Acordului Conex nu exista absolut nicio referinta la asa-zisa dezvoltare a Insulei Serpilor.

Bogdan Aurescu a tras concluzia discursului sau, care a insemnat si un punct final al argumentatiei Romaniei pe tema insulei Serpilor:

„Diversele actiuni ale Ucrainei au avut loc recent, dupa data critica. Ele nu reprezinta o continuare a unor actiuni anterioare; astfel de acte nu au fost adoptate nici de catre URSS, nici de catre Ucraina inaintea primei decizii din 18 decembrie 1995. Ele sunt intreprinse avand ca unic scop incercarea de a imbunatati pozitia juridica a Ucrainei pentru ca aceasta sa o poata invoca in disputa cu Romania.

Aceste acte destinate sa imbunatateasca infatisarea Insulei Serpilor nu pot sa ii schimbe trasaturile reale, deoarece conditiile naturale vitrege de acolo nu sunt susceptibile de vreo transformare; caracteristicile reale ale Insulei Serpilor nu pot fi nici ascunse – dupa cum o demonstreaza multe din documentele incluse de insasi Ucraina in anexele sale.

Aceste acte de „reformare a stancii” sunt lipsite de orice efect juridic urmarit de Ucraina si nu pot fi luate in considerare in decizia asupra solutiei echitabile in delimitarea maritima in aceasta cauza. In realitate, ele reprezinta o puternica recunoastere de catre Ucraina, impotriva propriilor interese, a faptului ca trasaturile naturale ale Insulei Serpilor nu ii permit sa sustina locuire umana sau viata economica proprie. Acesta este inca un argument in plus in favoarea ignorarii Insulei Serpilor pentru scopurile delimitarii maritime in acest caz.