Skip to content
Actualitate

România este gata să depună cererea de plată 5 din PNRR. Câți bani urmează să primească de la Comisia Europeană

Adrian Ilie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministrul demis al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, anunţă că România este pregătită să depună a cincea cerere de plată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta estimează că nu vor exista sume reţinute de către Comisia Europeană din banii alocaţi, pe motiv de neîndeplinire a unor ţinte, iar odată cu această cerere de plată România va atinge un grad de absorbţie de 78% din partea de grant alocată prin PNRR, informează News.ro.

„Suntem gata cu depunerea cererii de plată 5 pe PNRR. Am avut în ultimele cinci săptămâni note de informare cu privire la progresul pe această depunere, astăzi vă pot spune că suntem gata cu un număr de 75 de ţinte şi jaloane, din care 21 pe reforme, 54 pe investiţii şi că vom depune această cerere de plată numărul 5 în valoare de 2,84 miliarde de euro din care 1,65 miliarde pe partea de grant şi 433 milioane pe partea de împrumut”, a anunţat vineri, ministrul interimar al Proiectelor Europene.

Grad de absorbție de 78%

Potrivit acestuia, înainte de depunerea acestei cereri de plată, România înregistra un grad de absorbţie de 66% din suma alocată drept granturi prin PNRR, iar odată cu această cerere de plată 5 va ajunge la un grad de absorbţie de 78% din suma de granturi.

„Deci cumva este foarte important să înţelegem că ne apropiem de o absorbţie bună. Estimăm o cerere de plată 5 curată, exact cum s-a întâmplat şi la cea mai mare cerere care a fost aprobată pentru România cererea de plată 4”, a adăugat Dragoş Pîslaru.

Acesta a amintit că atunci când actualul Guvern a fost instalat, PNRR era la un procent de 47,19% grad de absorbţie, „după ce ratase o bună parte din cererea de plată 3 şi ratase şi o componentă relativ mică din cererea de plată 2”, după o perioadă de patru ani şi jumătate.

Urmează a fi depusă şi cererea finală de plată, a şasea, care prevede 2,58 miliarde de euro granturi 1,76 miliarde euro pe partea de împrumut.

„Dintr-un total de 13,57 de miliarde pe care România le-a avut alocate de la începutul PNRR-ului, noi vom ajunge, după cererea de plată numărul 5, la 10,6 miliarde. Prin urmare, aş vrea să fie foarte clar pentru toată lumea că miza sumei nerambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum de cerere de plată 6 – 2,58 miliarde. Ca să se explic poate şi mai clar, nu avem cum să ajungem la o valoare de pierdere peste această valoare”, a adăugat Dragoş Pîslaru.

Acesta anunţă că spitalele construite din granturi, autostrada A7 – partea realizată din bani nerambursabili, se estimează că se vor finaliza, la fel şi proiectele feroviare programate a fi finanţate din bani nerambursabili.

„Un scenariu neverosimil”

„Vă pot spune că pe tot ce înseamnă investiţii pe PNRR, în acest moment riscurile de a rata investiţii sunt mai degrabă marginale (…) România, dacă ar reuşi să adopte aceste reforme ar putea să ajungă la 97,22% din PNRR”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru.

El spune că „la venirea acestui guvern în iunie anul trecut acest scenariu era un scenariu neverosimil”, subliniind că partea de grant din PNRR nu s-a diminuat. Pîslaru spune că România poate fi un exempu „de manual” despre cum unele decalaje pot fi recuperate, dacă se mobilizează pentru a adopta aceste reforme.

„Îmi menţin clar acea afirmaţie pe care am făcut-o că pe zona de investiţii pentru cererea 6 şi pentru finalizarea PNRR-ului componenta de finanţare nerambursabilă este bine acoperită şi ne atingem jaloanele şi ţintele. Faptul că vor rămăne, într-adevăr, proiecte care nu vor fi finalizate, vor fi proiectele acelea din rezerva care a fost bugetată pe bugetul de stat”, a mai spus Dragoş Pîslaru.

Ministrul a estimat că îndeplinirea jaloanelor din PNRR și încasarea banilor aferenți poate duce la o creștere economică încă din acest an.

„Cred că prin îndeplinirea acestor obiective care ne-ar duce cu un PNRR la 97% şi care duce absorbţia pe coeziune la încă 5 miliarde anul acesta sunt hotărâtoare pentru a aduce acel extra-imbold în economie care să ne ducă la o creştere economică. Deci din perspectiva mea – nu sunt ministru de Finanţe, mă ocup de fonduri europene – cred şi sper că această contribuţie cu absorbţie neverosimilă faţă de situaţia unde eram anul trecut în iunie duce la o uşoară creştere economică pe 2026 şi nu la o creştere negativă”, a mai afirmat oficialul guvernamental.

Cererea de plată 4 a fost aprobată de Comisia Europeană în luna mai a acestui an. „Am luptat în redută ca să putem face reformele: 62 de ținte și jaloane pentru care vom primi 2,62 miliarde de euro numai grant”, spunea atunci ministrul Pîslaru.