România, pe ultimul loc în UE la egalitate de gen și în 2024. „Orice progrese obținute cu greu sunt fragile”
România continuă să fie pe ultimul loc în ceea ce privește egalitate de gen, indică ultimul raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE). Raportul arată că UE progresează lent către o „uniune a egalității”, iar într-un context de incertitudine politică și economică agenția atrage atenția asupra pasivității cu care sunt privite aceste progrese modeste.
Indicele pentru anul 2024 arată variații semnificative între statele membre, Suedia obținând cel mai mare punctaj, 82, iar România cel mai mic, 57,5. Indicele utilizează date (multe dintre ele culese în 2022) pentru a fundamenta o înțelegere detaliată a șase dimensiuni ale vieții noastre de zi cu zi: muncă, bani, cunoștințe, timp, putere și sănătate.
Cele 8 țări UE rămase cu mult în urma restului Europei
Malta, Cehia și Lituania au înregistrat cele mai mari progrese în acest an, cu creșteri de 2,3, 2,0 și, respectiv, 1,7 puncte față de 2023.
Opt dintre cele 27 de state membre – Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia – rămân însă cu mult în urma restului Europei pe calea egalității de gen. „Și orice progrese obținute cu greu sunt fragile”, potrivit EIGE.
Principalele date ale raportului privind egalitatea de gen:
- 15 state membre se apropie de media UE, dar opt țări se mișcă într-un ritm mai lent și rămân cu mult în urma celorlalte;
- Domeniul puterii este principalul motor al schimbării (+19,5 puncte față de 2010 și +2,3 față de 2023), reflectând îmbunătățirea egalității de gen în procesul decizional;
- Proporția femeilor în Parlamentul European a scăzut pentru prima dată din 1979;
- Dintre toate domeniile, cel al sănătății a înregistrat cele mai lente progrese privind egalitatea de gen (+1,8 puncte din 2010);
- Progresele în domeniul muncii au stagnat, disparitățile de gen fiind cele mai grave în rândul cuplurilor cu copii;
- În domeniul banilor, disparitățile de gen sunt în creștere în rândul persoanelor de peste 50 de ani, reflectând povara pe care o reprezintă pentru femei, pe tot parcursul vieții, responsabilitățile de îngrijire neremunerate;
- Disparitățile de gen în educație favorizează femeile: progresul în materie de cunoaștere este determinat de numărul mai mare de absolvente, dar segregarea înrădăcinată rămâne un obstacol în calea unui progres substanțial;
- Progrese lente în domeniul timpului (+3,3 puncte față de 2010) – femeile își asumă majoritatea responsabilităților de îngrijire neremunerate, limitând oportunitățile de muncă, îngrijire personală, sport, cultură și timp liber.
România, la coada clasamentului. A treia cea mai scăzută proporție de femei în parlament
Cu 57,5 din 100 de puncte, România se află pe ultimul loc în UE la indicele egalității de gen 2024, cu 13,5 puncte sub scorul Uniunii Europene.
Potrivit scorului general, țara noastră nu a reușit să progreseze prea mult în ultimii ani, ba chiar a stagnat în unele domenii.
În 2022, cea mai bună clasare a României a fost în domeniul timpului, unde a ocupat locul 8. În cadrul acestui domeniu, cea mai bună clasare a României (locul 8) a fost în subdomeniul activităților sociale, în care țara a urcat 17 locuri din 2015, cu un scor actual de 59,4 puncte. În cadrul domeniului timp, cel mai mare scor al țării este în subdomeniul activităților de îngrijire (80,7 puncte), în care se situează pe locul 11.
Raportul notează că, în 2024, procentul femeilor în poziții ministeriale a crescut semnificativ, de la 9% la 30% în 2023.
În ceea ce privește reprezentarea femeilor în Parlament, raportul arată că România are a treia cea mai mică proporție de femei în vreun parlament al unei țări UE. În 2023, femeile reprezentau 19% din numărul de parlamentari. Din 466 de senatori și deputați, doar 87 erau femei, potrivit Libertatea.
Raportul nu a luat în considerare rezultatul alegerilor din 1 decembrie. În urma acestora, 101 femei vor intra în noul Parlament al României, adică în jur de 21%, arată listele publicate de BEC și care trebuie să fie validate. Cele mai multe senatoare și deputate vin de la PSD și AUR – partidele care s-au aflat pe primele două locuri, arată o analiză Snoop.ro. La polul opus stau liberalii. PNL are, în noul Parlament, 9 femei din 71 de senatori și deputați.
În România nu există cote pentru candidații la alegerile parlamentare. Anul trecut, 56 de ONG-uri susținute de Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor cereau modificarea legii privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaţilor, cu articolul ce asigură alternanța genurilor pe listele de candidați la alegerile parlamentare, potrivit Europa FM.
11 state europene (Franța, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croația, Polonia, Irlanda, Luxemburg și Italia) au deja în legislațiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare.
O UE incluzivă și egală rămâne îndepărtată și nesigură dacă statele membre nu acordă prioritate aspectelor de gen în contextul schimbării agendei politice și a celei economice, atrage atenția Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).
„Egalitatea de gen este fundamentul unei Europe mai puternice. Indicele pentru anul 2024 arată că progresul este posibil, dar îl vom menține doar prin acțiuni îndrăznețe și susținute. Pentru responsabilii de elaborarea politicilor și factorii de decizie din UE, totul se reduce la următorul lucru: să se angajeze pe deplin în favoarea egalității de gen sau să lase inegalitățile structurale să persiste. Odată pentru totdeauna, trebuie să fim conștienți că egalitatea de gen este o soluție la cele mai mari provocări societale cu care ne confruntăm. Pentru construirea unor societăți mai puternice și mai coerente”, spune directoarea EIGE, Carlien Scheele.