România pierde 1,1 miliarde de euro din PNRR. De ce e îngrijorată Comisia Europeană și ce portițe mai are România

Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modalitatea ca România să recupereze sumele aferente jaloanelor neîndeplinite din cererea de plată nr 3 din PNRR, din cauza situației politice în degradare, au declarat surse guvernamentale. Este vorba despre aproximativ 1,1 miliarde de euro care vor fi suspendate de către Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii a șase jaloane, din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată..

Guvernul României va negocia o perioadă de șase luni în care să îndeplinească reformele cerute de Comisia Europeană, pentru a putea recupera o parte din suma suspendată.

Dintre cele șase jaloane, trei sunt cu miză mai mare și dificil de îndeplinit.

Suma pe care o pierde România din cauza neîndeplinirii jaloanelor este de 1,1 miliarde euro, potrivit Economedia.

Comisia Europeană cere reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 88.500 euro

Unul dintre jaloanele neîndeplinite se referă la microîntreprinderi. Comisia Europeana cere scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor la 88.500 euro de la 500.000 euro, au afirmat sursele guvernamentale. În acest caz, este necesară o decizie politică.

Pragul a mai scăzut o dată, de la 1 milion de euro la 500.000. În opinia Comisiei Europene nu este suficient.

Doar pe acest jalon, România poate pierde 300 milioane de euro din PNRR.

Metroul de la Cluj va fi scos din PNRR – Pierdere de 300 de milioane de euro

Un alt jalon neîndeplinit este legat de construirea metroului de la Cluj. În acest caz nu mai poate fi făcut nimic și investiția va fi scoasă complet din PNRR, au spus sursele citate. În acest caz, Guvernul va negocia cu Comisia Europeană ca finanțarea de 300 milioane de euro aferentă metroului de la Cluj să fie transferată pe altă investiție, posibil A 7.

Motivul pentru care nu a fost îndeplinit jalonul privind metroul de la Cluj este că nu a fost publicată în Jurnalul UE valoarea actualizată a licitației pentru contractul de lucrări. Inițial, contractul de lucrări era de 1,8 miliarde de euro, aceasta fiind suma din licitație. Ulterior, s-au refăcut indicatorii tehnici, iar valoarea contractului a fost actualizată la 2,3 miliarde de euro.

În loc să fie organizată o nouă licitație, Primăria Cluj a încercat să actualizeze valoarea pe procedura de achiziție deja inițiată și să modifice suma prin erată, în Jurnalul UE. Însă, Jurnalul UE a considerat că actualizarea nu se încadrează la erată, iar suma a fost actualizată doar în sistemul românesc de achiziții publice – SEAP.

Managementul la companiile de stat – problemă nerezolvată

Mai este un jalon legat de procedura de selecție la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care funcționează în subordinea Guvernului. Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că procedura de selecție va fi reluată într-o lună – o lună și jumătate. Reamintim că un jalon neîndeplinit este numirea transparentă a conducerii AMEPIP. Actuala conducere, care este interimară, și-a dat demisia, în urma criticilor Comisiei legate de modul în care aceasta a fost numită.

Un alt jalon important neîndeplinit este legat de managementul companiilor de stat din sectorul energetic. Despre acest jalon, HotNews.ro a scris că România va pierde o sumă estimată la 500 de milioane de euro, din tranșa a treia de plată din PNRR din cauza nerealizării reformei privind managementul la companiile energetice de stat.

În această situație sunt 12-14 companii energetice la care ar trebui să fie reluate procedurile de selecție a managerilor. Comisia Europeană consideră că au fost numite în consiliile de administrație persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente.

Un exemplu de incompatibilitate este numirea la conducerea companiei de stat a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare si remunerare sau secretari de stat.

Guvernul nu a îmbunătățit legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu a reziliat contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană.

Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, sumele pe care le-ar primi ca despăgubire ar fi mult mai mici decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le va pierde România. În condițiile în care numirile sunt puternic susținute politic, nimeni nu vrea să își asume rezilierea contractelor cu probleme.