România va pierde câteva sute de milioane de euro din PNRR pentru refuzul de a schimba șefi din companii de stat cheie
Guvernul se așteaptă ca România să piardă o sumă care poate ajunge la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din PNRR, potrivit unor surse guvernamentale. Motivul este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat.
Comisia Europeană consideră că la unele companii, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica au fost numite, în consiliile de administrație, persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente. Un exemplu de incompatibilitate este numirea la conducerea companiei de stat a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare și remunerare.
Guvernul nu are în intenție să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu vrea să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din zona guvernamentală. Aceasta chiar dacă suma pe care România o va pierde este foarte mare: 500 milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată.
Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, sumele pe care le-ar primi ca despăgubire ar fi mult mai mici decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le va pierde România. Circa 5-6 milioane de euro ar fi despăgubirile, spun surse guvernamentale. Însă, în condițiile în care numirile sunt puternic susținute politic, nimeni nu vrea să își asume rezilierea contractelor cu probleme.
Noi numiri cu probleme, în plină discuție cu Bruxelles-ul
Faptul că România va pierde bani a fost recunoscut, oficial, chiar de către ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, în urmă cu o săptămână. „Sunt trei jaloane care au rămas în discuție cu Comisia Europeană. Ne așteptăm acolo la o plată parțială. Vom avea șase luni la dispoziție privind reglementarea acelor probleme și, evident, însoțite de decizii politice”, a spus Câciu.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu afirma, în urmă cu două săptămâni, că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care se face selecția managerilor în companiile energetice. „Comisia a zis: Nu putem accepta așa ceva, nu putem accepta ca un subordonat al unui secretar de stat să facă procedura de selecție, fiindcă este un caz de incompatibilitate majoră”, a spus Ciolacu.
Cu toate că sunt recunoscute aceste probleme, Guvernul nu intenționează să le rezolve, potrivit surselor guvernamentale. Între timp, apar noi numiri cu probleme.
Transelectrica a anunțat, săptămâna trecută, la Bursa de Valori București, numirea, în calitate de membri ai Directoratului, a următoarelor persoane: Florin-Cristian Tătaru, Victor Moraru, Stefăniță Munteanu, Cătălin-Constantin Nadolu și Vasile-Cosmin Nicula”.
Procedura de selecție a directoratului Transelectrica va trebui reluată, după ce Corpul de control al primului-ministru a găsit nereguli, constatând că procedura a fost viciată și că nu a fost respectată procedura pe formă, potrivit unor surse citate de Economedia.
Directoratul va fi condus de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean fără experiență în energie, susținut de premierul Marcel Ciolacu, scrie Economedia. De asemenea, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, va ajunge membru al Directoratului.
Moraru și-a dat demisia de la super-agenția care controlează companiile de stat AMEPIP din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeași situație și în cadrul procedurii de selecție pentru șefia Transelectrica.
Oficial, Ministerul Energiei nu recunoaște problemele
Potrivit surselor guvernamentale sunt șase companii energetice la care numirile nu au respectat cerințele Comisiei Europene. HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei să răspundă care sunt exact aceste companii și cum rezolvă problema.
Ministerul Energiei nu a dorit să răspundă clar, limitându-se să transmită că „Documentele care au stat la baza îndeplinirii obiectivelor și țintelor asumate au fost transmise Comisiei Europene, reprezentanții statului român participând la discuțiile tehnice privind o serie de clarificări, pe toate cele trei jaloane care fac obiectul Cererii de plată nr.3 cu reprezentanții COM”. Și că „întreaga documentație se află în proces de evaluare, până în prezent nefiind transmis niciun punct de vedere al Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a celor trei jaloane”.
În cadrul Componentei C6 Energie se regăsesc următoarele Reforme, respectiv Jaloane, care fac obiectul Cererii de plata 3 din PNRR:
- Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile
- Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic
- Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie