România și vecinii săi se confruntă cu o criză a locuințelor: sunt vechi, ineficiente energetic și vulnerabile la cutremure 

Europa se confruntă cu o provocare majoră: majoritatea fondului său locativ a fost construit în deceniile de după război, înainte ca standardele de eficiență energetică și siguranță seismică să devină obligatorii. România ilustrează perfect această problemă continentală, cu consecințe dramatice pentru siguranța cetățenilor și pentru obiectivele climatice ale Uniunii Europene. 

• Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Dan Popa (HotNews.ro), Miguel Ángel Gavilanes ( El Confidencial- Spania), Ieva Kniukštienė and Ieva Vidūnaitė (Delfi- Lituania) și Martin Putschögl (DER STANDARD, Vienna)

Situația României: 

• 64% din locuințe au fost construite înainte de 1980, cu 8% datând de dinainte de 1946 
• România este a treia țară din UE expusă la risc seismic, după Grecia și Italia 
• În cutremurul din 1977 au murit 1.578 de oameni, iar 35.000 de case s-au prăbușit (estimări)

Problema europeană generalizată: 

• În Spania, peste 81% din clădiri sunt clasificate cu cel mai slab rating energetic (E, F, G) 
• În Franța, aproape o treime din locuințe au fost construite înainte de 1949 
• Austria are 850.000 de locuințe construite înainte de 1945 

Programe de renovare ambițioase: 

• România: 2,8 miliarde lei pentru programul „Valul renovării” 
• Spania: 3,42 miliarde euro din fonduri NextGenerationEU 
• Franța: 6,7 miliarde euro pentru renovări energetice 
• Lituania: sistem simplificat cu plăți fixe (89-172 euro/m²) 

O statistică îngrijorătoare: locuințele României, printre cele mai vechi din UE 

Datele arată o realitate dură: România deține unul dintre cele mai vechi fonduri locative din Uniunea Europeană. Aproximativ 8% din locuințe datează de dinainte de 1946, în timp ce 56% au fost construite între 1946 și 1980. Doar 35% din parcul imobiliar românesc a fost ridicat după 1980, când standardele de construcție au început să se îmbunătățească semnificativ. 

Situația devine și mai dramatică în mediul rural, unde proporția locuințelor extrem de vechi crește la 10% pentru cele construite înainte de 1946. Această statistică nu este doar o curiozitate demografică – ea reflectă o vulnerabilitate reală care poate avea consecințe devastatoare. 

În cele mai multe orașe mari (București, Cluj-Napoca, Iași), apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi, în special datorită poziționării centrale și a infrastructurii dezvoltate.

 „Bucureștiul este cel mai bun exemplu, cu diferența de preț cea mai mare înregistrată în favoarea apartamentelor vechi, care beneficiază de o poziționare mai centrală. În contrast, doar în Craiova, Oradea și Timișoara observăm un fenomen invers – locuințele noi depășesc ca preț cele vechi, semn că în aceste orașe noile dezvoltări imobiliare câștigă teren și în ceea ce privește atractivitatea zonei”, a declarat Monica Dudău, head of marketing real estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).

Riscul seismic: o amenințare constantă 

România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la expunerea la risc seismic, fiind depășită doar de Grecia și Italia. Sursa seismică Vrancea afectează două treimi din teritoriul național și are un impact major în sudul și estul țării, inclusiv în Capitală. 

Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne o amintire dureroasă: 1.578 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 1.391 doar în București, iar aproape 35.000 de case s-au prăbușit. Această tragedie subliniază vulnerabilitatea extremă a fondului locativ vechi românesc în fața fenomenelor seismice. 

O problemă europeană generalizată 

România nu constituie o excepție în peisajul european. În Spania, majoritatea locuințelor din Madrid (aproximativ 600.000 din 1,5 milioane) au fost construite între 1961 și 1980, în timp ce în ultimul deceniu (2011-2020) s-au ridicat doar 46.485 de unități locative noi. 

Barcelona prezintă o situație similară: din cele 808.746 locuințe, majoritatea au fost construite în aceleași două decenii cheie (1961-1970 și 1971-1980). Anul 1980 a devenit un reper crucial în Spania – abia din acel moment clădirile noi au trebuit să respecte standardele de condiții termice. 

Franța se confruntă cu aceeași provocare: aproape o treime din locuințele unifamiliale au fost construite înainte de 1949 și reprezintă 45% din consumul de energie pentru încălzirea rezidențială. În plus, 44% din locuințele multifamiliale datează din perioada 1949-1974. 

Austria nu face excepție: din aproape 4,2 milioane de apartamente și case, aproximativ 850.000 (20%) au fost construite înainte de 1945. Patru cincimi din fondul de locuințe datează din perioada postbelică, cu un boom al construcțiilor între 1960 și 1980. 

Ineficiența energetică: o factură uriașă 

Consecințele acestei moșteniri arhitecturale sunt devastatoare din punct de vedere energetic. În Spania, peste 81% din clădirile existente sunt clasificate cu cele mai slabe ratinguri energetice (E, F sau G), pe o scală de la A la G. Acest procent crește la 84,5% când vorbim despre consumul de energie. Sectorul imobiliar spaniol este responsabil pentru puțin peste o treime din emisiile de CO2 ale țării. 

Strategii de renovare: miliarde de euro investite în modernizare 

Conștiente de amploarea problemei, țările europene au lansat programe ambițioase de renovare energetică, finanțate masiv prin fonduri europene și naționale. 

România a lansat programul „Valul renovării” cu un buget de 2,8 miliarde lei, vizând îmbunătățirea eficienței energetice a cel puțin 4.333 de clădiri. Programele includ termoizolație completă, modernizarea sistemelor de încălzire și înlocuirea ferestrelor, cu obiectivul de a reduce consumul de încălzire cu cel puțin 40%. 

Spania a alocat 3,42 miliarde euro din fondurile NextGenerationEU pentru programul de renovare rezidențială, urmărind implementarea a 510.000 de proiecte până în 2026. Obiectivul este ambițios: reducerea consumului de energie primară neregenerabilă cu cel puțin 30%. 

Franța a mobilizat 6,7 miliarde euro prin strategia France Relance, din care 2 miliarde euro au majorat finanțarea pentru programul MaPrimeRénov’. Proprietarii pot beneficia de ajutoare generoase – până la 28.000 EUR pentru renovări complete. 

Lituania a implementat un sistem inovator cu tarife fixe și proceduri simplificate. Pentru atingerea clasei de eficiență energetică B, costurile variază între 89-172 euro pe metru pătrat, în funcție de dimensiunea clădirii și tipul de renovare. 

Provocările aplicării strategiilor de eficientizare energetică

Deși fondurile sunt substanțiale, experții avertizează că ritmul renovării rămâne insuficient. „Trebuie să înmulțim ceea ce se face în Spania în fiecare an cu 10”, spune Dolores Huerta, director general al Consiliului pentru Clădiri Verzi din Spania. 

În România, accesul la finanțare a fost simplificat – noile scheme nu mai impun cofinanțare din partea proprietarilor, ceea ce permite mai multor familii să beneficieze de renovare. Sectorul privat s-a alăturat eforturilor prin proiecte majore precum „România Eficientă”, condus de OMV Petrom și Energy Policy Group. 

Modernizarea fondului locativ european reprezintă nu doar o necesitate economică și de mediu, ci și o chestiune de siguranță publică. Cu schimbările climatice care intensifică fenomenele extreme și cu obiectivele europene de neutralitate climatică până în 2050, renovarea energetică a devenit o prioritate strategică. 

Succesul acestor programe va depinde de capacitatea guvernelor de a simplifica procedurile birocratice, de a menține finanțarea pe termen lung și de a convinge cetățenii să participe la această transformare necesară a modului în care locuim în Europa.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.