România sub cod de caniculă: cât de pregătit este Bucureștiul pentru schimbările climatice când preferata primarilor e gazonul, cea mai costisitoare vegetație

Temperaturile plonjează din nou la 39-40 de grade în București, aflat iar sub cod de caniculă. Noi continuăm să plantăm brazi în parcuri și să punem gazon deși consumă enorm de multă apă, spun specialiștii consultați de HotNews.ro.

• Cum putem colecta apa de ploaie și ce putem face cu ea.
• De ce Nicușor Dan nu discută despre măsurile contra încălzirii globale?
• Ce înseamnă ”ventilare naturală” a orașelor?

În luna iulie, Bucureștiul s-a topit la propriu – peste două săptămâni de caniculă, dintre care 5 zile cu temperaturi de 39-40 de grade și nopți tropicale. Au urmat câteva zile răcoroase, însă acum canicula s-a întors. 15 județe și Capitala sunt, astăzi, sub un nou cod portocaliu de caniculă. Și chiar dacă ne gândim că vom scăpa și vine toamna, ea poate aduce furtuni tot mai violente care pun la pământ sute de arbori. 

Cu toate acestea, subiectul nu este pe agenda Primăriei Capitalei în aparițiile publice, iar instituția nu a făcut o strategie ca să crească reziliența orașului la schimbările climatice și că limiteze impactul tranziției la o altă climă.

Cei mai afectați sunt rășinoșii

În București, efectele schimbărilor climatice au început să se vadă, de pildă prin:

1. Sute de arbori se usucă în parcuri, cei mai afectați fiind rășinoșii. 

2. De asemenea, nivelul apei din bălțile din Parcul Natural Văcărești scade de la an la an în mod dramatic. 

Ar trebui să captăm apa de ploaie

Specialiștii consultați de HotNews.ro spun că municipalitatea are trei soluții, relativ rapide: 

1. Primăria ar trebui să caute specii de arbori care pot face acestor schimbări și să înlocuiască treptat arborii afectați și tot ce plantează să fie rezistent. 
2. Să renunțe la gazonul care a apărut peste tot în ultimii 10 ani în București – un mare consumator de apă și resurse financiare.
3. Apa de ploaie să fie captată. 

Pentru a mai reduce temperatura în oraș, o soluție sunt coridoarele verzi și creșterea suprafeței de spații verzi, dar și noi norme de construire. 

Bogdan Antonescu specialist în schimbări climatice: ”Poate fi și cu 7 grade mai cald în orașe”

Cu toate că în București a devenit foarte greu să stai în iulie, în casă sau la lucru, fără aer condiționat, iernile sunt mai blânde, sunt mulți care spun în continuare „lasă, au mai fost 40 de grade vara, nu este nicio problemă”. 

Am vorbit cu Bogdan Antonescu, expert în schimbări climatice, pentru a vedea exact ce este diferit față de acum 10-20-30-40 de ani. 

„Genul ăsta de temperaturi extreme peste 35° – 40° au fost și în trecut, pentru că sunt un fenomen natural. Doar că dacă ar fi să comparăm perioada 1850-1900 și cu perioada recentă, atunci vedem că schimbările sunt foarte mari. Adică valul de căldură care în trecut se produceau o dată la 10 ani, acum se produc aproape fiecare an. Și durează mai mult”, a explicat Bogdan Antonescu. 

În București, valurile de căldură se resimt mult mai intens deoarece temperaturile mari se suprapun peste așa-numita insulă de căldură urbană – clădirile, betoanele, absorb căldura pe timpul zilei și apoi o degajă în timpul nopții. 

„Și atunci orașele mari cum este București  tind să aibă această insulă de căldură urbană, ceea ce înseamnă că între oraș și zonele de periferie sau zonele rurale există o diferență de câteva grade în unele cazuri, adică există orașe care au și 7° diferență”, a explicat expertul. El se referă la comparație oraș de câmpie – câmpie, nu la cea dintre zonele diferite. 

Dincolo de temperaturile ridicate, schimbările climatice aduc după ele și fenomene meteo extreme. Furtunile sunt mai violente, iar în București de fiecare dată sunt puși sute de arbori la pământ. 

Inundații din cauza infrastructurii

„Din cauza valurilor de căldură avem o probabilitate mai mare să avem furtuni care produc precipitații foarte intense într-un timp foarte scurt. Asta înseamnă inundații. De ce? Pentru că infrastructura sau modul în care a fost construită infrastructura de colectare a apei pluviale nu fac față noilor niveluri de precipitații”, a explicat Bogdan Antonescu. 

”Lucrurile au fost construite pentru un astfel de climă.  Pagubele sunt destul de mari, și cu copacii căzuți, cu acoperișurile căzute. Toată partea asta de fenomene extreme este amplificată pentru că orașele tind să fie din ce în ce mai mari. Pe măsură ce orașul se dezvoltă, devine  ca o țintă pentru furtunile astea, deci pentru că pur și simplu e mai mare”, 

Nicușor Dan nu explică

Subiectul schimbărilor climatice nu a fost prezent până acum în declarațiile primarului Nicușor Dan. Iar Primăria Capitalei nu a făcut o strategie în acest sens, ci a luat niște măsuri generale, de reducere a traficului și a poluării. 

Am încercat în mai multe rânduri să-l contactăm pe primarul general, Nicușor Dan, pentru a discuta acest subiect, însă fără succes. 

Am primit însă un răspuns pe mail, ce măsuri a luat Primăria Capitalei pentru a combate schimbările climatice.  

Municipalitatea a enumerat măsurile luate pentru reducerea poluării.

„Bucureștiul are o problemă de poluare a aerului, produsă de trei mari factori.  Primul este traficul, produs la rândul sau de dezvoltarea urbană nocivă a ultimilor 20 de ani. Pentru a încuraja folosirea mijloacelor de transport în comun, Primăria Capitalei a achiziționat în ultimii trei ani 100 de tramvaie noi, 100 de troleibuze și 100 de autobuze electrice. În perioada următoare, se vor demara procedurile pentru noi achiziții, astfel încât să se înlocuiască integral parcul circulant al STB”.

”Al doilea este încălzirea individuală prin centrale de apartament și sobe. De aceea, pentru prima dată în ultimii 20 de ani am început un amplu proces de modernizare a rețelei de termoficare. În trei ani de mandat, am înlocuit 111 km din rețeaua magistrală a sistemului de termoficare din Capitală”.

”Al treilea este pierderea constantă de spații verzi.  Spațiul verde pe care Bucureștiul îl are este insuficient. Bucureștiul este, în plus, în situația exceptională de a nu avea terenuri extravilane pe care să amenajeze spații verzi. Este crucial ca Bucureștiul să păstreze spațiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât și din perspectiva verilor toride care au început să apară”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate. 

Poate cea mai importantă măsură luată de Primăria Capitalei pentru a opri pierderea spațiilor verzi este blocarea PUZ-urilor de sector care permitea betonarea  apox. 600 de ha de spații verzi. Aceasta este până acum cea mai importantă măsură luată pentru a combate schimbările climatice. 

Dan Bărbulescu: ”Nu suntem obișnuiți să planificăm”

Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, spune că schimbările climatice au afectat deja Bucureștiul fiind vizibile cu ochiul liber și de către cei care nu se pricep absolut deloc  la subiect. 

„Eu cred că e un fenomen care a luat prin surprindere pe autorități. Noi nu suntem obișnuiți să planificăm sau să abordăm  din timp niște lucruri. Și treaba asta cu schimbarea climei, pe care o traversăm, necesită planificare și pregătire. Ori dacă ne uităm pe stradă sau în declarațiile primarilor și a factorilor de decizie, nu prea vedem vreo pregătire vizavi de schimbarea climei”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Seceta a început în 2021, în Capitală

„Arborii din oraș au început să se usuce din cauza stresului hidric cauzat de secetă și al temperaturilor ridicate. Adică noi traversăm din 2021, 3 ani de secetă prelungită, la care adăugăm 2019-2020. Vegetația se usucă sau întreținerea ei are nevoie de  mai mult decât avea nevoie până acum”

”În Delta Văcărești fenomenul este destul de acut, mai ales din punct de vedere al evoluției părților și a zonelor deschise de apă, care s-au restrâns destul de mult în ultimii ani. Există riscul ca parcul să mai piardă și alte zone umede. A scăzut nivelul pânzei freatice în Parcul Circului”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Ce înseamnă ”ventilare naturală” a orașelor?

Bogdan Antonescu, expert în schimbări climatice, spune că pe lângă măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului și a infrastructurii, esențială este creșterea suprafețelor de spații verzi și dispunerea lor astfel încât orașul să se ventileze natural. 

„Adică ar trebui  să ne gândim cum sunt dezvoltate orașele,  cum se face această dezvoltare, pentru că dacă ai suprafețe cu parcuri, dacă ai curgerea aerului direcționată într-un anumit fel în orașe poți să ai un fel de ventilație naturală care să reducă acea insulă de căldură”.

”Sunt tot felul de soluții de a construi astfel încât să ai o ventilație naturală, să menții zonele cu parcuri, poți să și plantezi altele noi.  Suprafețele de apă iar sunt importante într-un oraș mare  pentru că și ele reduc din efect”, a explicat Bogdan Antonescu. 

Apoi este nevoie de reguli noi și soluții noi pe partea de construcții. „De exemplu acoperișuri verzi sau un anumit tip de vopsea cu  care poți să vopsești suprafețe care să nu absoarbă așa de multă căldură.  Acoperișurile ar trebui construite să reziste unui vânt cu o viteză destul de mare pentru că lucrurile astea se pot întâmpla”, a explicat Bogdan Antonescu. 

Ce se face cu apa de ploaie

Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, consideră că, pe termen scurt, administrația locală trebuie să extindă zonele verzi și să capteze apa de ploaie pentru a ajuta spațiile verzi existente să treacă peste perioadele secetoase. 

„Primul lucru care vine în minte, așa, aproape inconștient, este să dezvolte soluții verzi bazate pe natură. Adică să susțină intervențiile de management inspirate de natură. Colectarea apei de ploaie e necesară”, spune el.

Dar apa se ”menține apoi în bazine de retenție, biofiltrare și se folosește acum, în perioadele secetoase”.

Expertul mai optează pentru ”Plantarea de noi zone cu arbori, zone care să reducă expunerea în fața temperaturilor, să reducă stresul temperaturilor și să ofere această umbrelă zonelor betonate. Acestea sunt chestii pe  care administrația le poate face pe termen  scurt”. 

Măsuri care durează mai mult

Pe termen lung, Bucureștiul  trebuie să se schimbe  la nivel de trotuare, prin extinderea spațiilor verzi, prin reducerea zonelor betonate, a zonelor care reflectă căldura, reconfigurarea piețelor și a piațetelor din zonele publice, astfel încât să crească numărul de arbori și zonele cu vegetație, spune Dan Bărbulescu. 

„E o chestie care, da, se face pe termen mai lung, vorbim de 3-5 ani de zile, dar care este esențială, astfel încât orașul să fie viabil. Să nu mai pierdem spații verzi.  E foarte important să începem să ne gândim la spațiile verzi și ca la un protector în fața acestor valuri de căldură!”, a explicat Dan Bărbulescu. 

O altă soluție ar fi amenajarea unor coridoare verzi în oraș, pentru o ventilație naturală și reducerea insulei de căldură a orașului. 

„Să facem  perdelele stradale de arbori, conectarea spațiilor verzi. Noi am propus și lucrăm la un proiect în care Dâmbovița să fie conectată de celelalte parcuri care sunt riverane, pornind de la Parcul Natural Văcărești până la Lacul Morii, dezvoltarea acestor coridoare verzi-albastre, acestor rețele de vegetație este esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice și creșterea rezilienței orașului”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Diana Culescu: ”La noi încă să merge pe ideea asta, hai să facem spațiile verzi să arate frumos”

Am vorbit și cu peisagista Diana Culescu despre soluții. Aceasta spune că din cauza schimbărilor climatice anumite specii de arbori și plante vor dispărea din oraș, iar municipalitatea trebuie să se ocupe mai mult de gestionarea spațiilor verzi. 

„În primul rând sunt foarte multe specii care vor dispărea în anii următori, pentru că, de exemplu, nu au suficientă umiditate pentru a se dezvolta aici. Sunt vizate foarte multe specii de rășinoase, adică pini, molizi.  În general, aceștia cresc la altitudini mai mari, unde e mai multă umezeală și mult mai răcoare”, a explicat Diana Culescu. 

”Apoi, schimbările climatice pun  o presiune mai mare pe partea de gestionare. De exemplu, e nevoie de mai multă apă sau e nevoie de apă ca anumite specii să supraviețuiască, ceea ce înainte nu aveau nevoie”.

Peisagista spune că niciun oraș din România nu este pregătit pentru ce a început și ce urmează. 

”La noi încă să merge pe ideea asta,  hai să facem spațiile verzi să arate frumos, nu, hai să facem în spațiile verzi fie cât mai reziliente sau să necesite cât mai puține resurse sau să necesite cât mai puțin intervenția unui personal foarte specializat. La noi în general se plantează foarte multe chestii care au nevoie de o întreținere susținută, pentru că de fapt, achizițiile nu se fac pe baza unor informații, ci se fac să fie frumos”, a explicat peisagista. 

Gazonul, preferatul primarilor din București 

„Putem să plantăm gazon dacă vrem să-l vedem cum moare.  Din nou aș menționa aici că una e să plantez gazon peste tot, cum s-a încercat în București, și sub arbori și peste tot, s-au tăiat rădăcinile arborilor și acuma ne pică în cap”, a explicat Diana Culescu.

”Una este să ții câteva sute de metri pătrați de gazon și alta este să ții un oraș întreg numai cu gazon.  Și chiar mă uitam zilele trecute a fost un articol că  la Cluj se recomandă locuitorilor să nu mai folosească apa pentru udat grădinile, ceea ce înseamnă că probabil se recomandă sau nu să mai folosească nici pentru udat gazonul, ceea ce acuma este o recomandare, s-ar putea ca în câțiva ani sau poate chiar de la anul să devină o regulă”, a încheiat Diana Culescu.