România, țara unde 1 din 10 copii născuți are o mamă minoră. Cum arată strategia statului pentru a reduce numărul de mame adolescente

România este țara din UE cu cele mai multe mame minore. Este o constatare care apare anual în statistici, dar care, concret, nu este vizată de măsuri pentru rezolvare. Strategia Națională de Sănătate atinge sumar tema reproducerii, în timp Strategia pentru Sănătate Reproductivă rămâne un draft la Ministerul Sănătății, spune Adriana Radu, președinta ONG-ului Sexul vs Barza. 

În 2024, din cele 148.916 naşteri înregistrate, 17.746 (9,90%) au fost la mame sub 19 ani: 620 de fete sub 15 ani și 14.126 de adolescente cu vârsta între 15-19 ani, potrivit INS. 

Aproape 1 din 10 copii născuți în România are o mamă minoră. 

Un raport Salvați Copiii din 2024 arăta că aproximativ 45% dintre fetele sub 15 ani devenite mame în statele Uniunii Europene provin din România. 

Începând cu anul 2012, 10% dintre nașterile înregistrate au fost atribuite mamelor adolescente. „Prezența recurentă a acestui fenomen, caracterizat prin maternitatea în rândul tinerelor, a devenit o constantă în contextul societății românești”, scrie în raportul Salvați Copiii. 

Potrivit Indicelui anual privind sfârșitul copilăriei, întocmit de organizație, care compară date pentru 172 de țări și care evaluează unde sunt cei mai mulți și unde sunt cei mai puțini copii cărora le-a fost „răpită” copilăria, România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Burundi sau India. 

„Efect al lipsei accesului la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și reproducție, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente”, mai notează raportul.

Ce face România pentru a combate numărul de mame minore

Planul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 „Pentru sănătate, împreună” (SNS), include sumar câteva informații pe tematică reproductivă, pentru „extinderea și îmbunătățirea serviciilor de planificare familială și de sănătate a reproducerii”.  

La acesta există, însă, o alternativă, spune ONG-ul pentru educație sexuală, Sexul vs Barza – Planul Strategiei de Sănătate Reproductivă (SR) – în stadiu de draft la Ministerul Sănătății. 

„În timp ce Strategia Națională de Sănătate oferă arhitectura administrativă și financiară, Planul de Acțiune al Strategiei pentru Sănătatea Reproductivă furnizează conținutul clinic și normele de practică necesare pentru a asigura drepturile reproductive și maternitatea fără risc în România”, explică Adriana Radu, președinta ONG-ului pentru sănătate sexuală Sexul vs Barza.

Președinta Sexul vs Barza, Adriana Radu, a făcut o analiză între cele două planuri, însă concluzia ei a fost scurtă: „lipsesc multe”.

1. Nivelul de detaliere și obiectivele specifice

• Strategia Națională de Sănătate 2023-2030: Include sănătatea reproducerii sub obiectivul general de creștere a numărului de ani de viață sănătoși. Direcția principală de acțiune este „extinderea și îmbunătățirea serviciilor de planificare familială și de sănătate a reproducerii”.
• Strategia pentru Sănătate Reproductivă: Aplică măsuri punctuale, precum înlocuirea chiuretajului cu metode moderne (avort medicamentos), reglementarea refuzului medicilor pe motive de conștiință prin asigurarea trimiterii către alte unități și includerea contraceptivelor în lista medicamentelor compensate.

2. Resurse Umane

• Strategia Națională de Sănătate 2023-2030: Se concentrează pe distribuția echitabilă și profesionalizarea managerilor.
• Strategia pentru Sănătate Reproductivă: Redefinește „radical” rolul moașelor, cerând includerea lor în legea sănătății, cu rol care oferă servicii medicale: moașele vor putea efectua ecografii pentru diagnosticul de sarcină și vor putea prescrie medicație. 

3. Rețeaua de cabinete de planificare familială

• Strategia Națională de Sănătate 2023-2030: Vizează investiții mari în infrastructură (spitale regionale, modernizarea a 3.000 de cabinete de medicină de familie).
• Strategia pentru Sănătate Reproductivă: Se concentrează specific pe rețeaua de cabinete de planificare familială. 

4. Educație și sănătate sexuală

• Strategia Națională de Sănătate 2023-2030: Stabilește ținta ca educația pentru sănătate să devină disciplină obligatorie în școli până în 2030.
• Strategia pentru Sănătate Reproductivă: Definește conținutul acestei educații, cu accent pe prevenirea sarcinilor la minore și a infecțiilor cu transmitere sexuală. De asemenea, propune o aplicație unde tinerii pot adresa întrebări anonime specialiștilor.

Despre ce ar putea statul să facă statul mai bine pentru a reduce numărul de mame adolescente, Adriana Radu spune că „astfel de reduceri apar probabil datorită introducerii educației sexuale în combinație cu furnizarea de servicii de sănătate sexuală adaptate tinerilor”.

Ea adaugă că educația sexuală de una singură „nu este suficientă”, cum nici serviciile de unele singure nu sunt. „E nevoie de schimbare și în sistemul de servicii, dar și în promovarea sănătății și educației”, conchide experta de la Sexul vs Barza. 

Proiectul „In the (K)now: Drepturile reproductive în România” este desfășurat de Asociația SEXUL vs BARZA și își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la drepturile reproductive ca valori fundamentale ale Uniunii Europene. Hotnews este partener media al Asociației SEXUL vs. BARZA în acest proiect. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparțin însă celor citați și nu reflectă neapărat și opiniile Uniunii Europene sau ale The Netherlands Helsinki Committee. Nici Uniunea Europeană, nici The Netherlands Helsinki Committee nu pot fi trase la răspundere pentru acestea și nici nu au avut acces la conținutul articolului înainte de publicare.