România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru că „nu a epurat în mod corespunzător” apele uzate

Comisia Europeană a trimis joi România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea integrală a obligațiilor de colectare și epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, arată un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană spune că atât Bulgaria, cât și România au beneficiat de derogări pentru a se conforma Directivei 91/271/CEE, a cărei scop este de a proteja sănătatea oamenilor și mediul prin prevederea cerinței ca apele uzate urbane să fie colectate și epurate înainte de a fi evacuate în mediu, însă nu a reușit să se conformeze.

„Orașele (aglomerările urbane) trebuie să creeze infrastructura necesară pentru colectarea și epurarea apelor lor uzate urbane. Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere”, potrivit comunicatului CE.

România are probleme cu apele uzate în sute de localități

În România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă României pentru a include unele mari aglomerări urbane care nu fuseseră incluse în domeniul de aplicare al scrisorii inițiale de punere în întârziere din iunie 2018. 

Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile bulgare și române au fost, până în prezent, insuficiente și, prin urmare, trimite Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Deși autoritățile naționale sunt cele care au responsabilitatea principală în ceea ce privește respectarea directivei, Bulgaria și România au beneficiat de o finanțare substanțială din partea UE pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune.