Corespondență de la Vilnius. România va găzdui următorul summit al aliaților de pe flancul estic al NATO. Declarația finală semnată de Nicușor Dan
Șefii de stat și de guvern ai țărilor din „Formatul București 9” – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – și ai țărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – s-au reunit astăzi la Vilnius într-un moment cheie înaintea următorului summit NATO ce va avea loc pe 24-26 iunie. Printre anunțurile făcute în Lituania, unde Nicușor Dan a efectuat prima sa vizită externă în calitate de președinte al României, e că următorul summit B9 va avea loc la București.
- Jurnalista HotNews, Rebecca Popescu, transmite din capitala Lituaniei cele mai importante informații de la eveniment.
„Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina. Susținem cu fermitate deciziile și angajamentele aliaților privind parcursul ireversibil al Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul să-și aleagă propriile aranjamente de securitate și să-și decidă singură viitorul, fără interferențe externe”, afirmă un comunicat remis la finalul întrevederii de la Vilnius.
Acesta promite intensificarea eforturilor de a constrânge Rusia, inclusiv capacitatea sa de a purta un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin sporirea presiunii asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni ale UE, și adoptarea de noi măsuri punitive.
„Activele Rusiei trebuie să rămână blocate până când aceasta va înceta războiul de agresiune împotriva Ucrainei și va despăgubi pentru pagubele cauzate de acest război”, subliniază comunicatul semnat de Gitanas Nausėda, președintele țării gazdă Lituania, președintele polonez Andrzej Duda, și președintele României Nicușor Dan.
„Condamnăm orice formă de sprijin acordat agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și facem apel la toți cei care o facilitează să înceteze acest lucru. Belarus continuă să permită desfășurarea războiului Rusiei prin punerea la dispoziție a teritoriului și infrastructurii sale. Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și Iranul alimentează agresiunea prin sprijin militar direct, în timp ce Republica Populară Chineză continuă să fie un factor decisiv de susținere”, mai notează comunicatul.
Mesaj în favoarea țintei de 5% din PIB pentru cheltuieli militare
Comunicatul notează, de asemenea, că legătura transatlantică rămâne piatra de temelie a apărării colective a NATO, iar creșterea cheltuielilor pentru apărare de către aliații non-americani, precum și prezența militară a SUA pe flancul estic al NATO și angajamentele sale de descurajare extinsă rămân vitale pentru securitatea euro-atlantică.
„Ne îndreptăm către atingerea unui nivel de cel puțin 5% din PIB alocat apărării și investițiilor conexe pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor de securitate. Facem apel la toți aliații să investească urgent mai mult, atât individual cât și colectiv, pentru a asigura planuri pe deplin finanțate și capacități credibile pentru a ne pregăti, a descuraja și a apăra. Rămânem angajați să furnizăm forțele, capacitățile, resursele și infrastructura necesare pentru noile noastre planuri, pentru a fi pregătiți pentru o apărare colectivă de intensitate ridicată și pe multiple domenii”, subliniază comunicatul.
Acesta mai afirmă că întărirea pregătirii naționale și la nivelul întregii Alianțe pentru descurajare și apărare necesită o abordare interinstituțională în toate domeniile.
„Aceasta include consolidarea infrastructurii de transport, achiziționarea de echipamente necesare – toate critice pentru deplasarea rapidă, sigură și eficientă a forțelor și capacităților aliate – și dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acțiunile noastre trebuie să fie corespunzător finanțate și susținute. Un element important în consolidarea capacităților de descurajare și apărare ale NATO este extinderea sistemului de conducte NATO pe flancul estic”, explică sursa citată.
Sprijin continuu pentru Republica Moldova
Țările membre ale grupului B9 condamnă „acțiunile intensificate și profund confruntaționale ale Rusiei împotriva Europei”, notând că „amenințările și acțiunile hibride ale Rusiei includ sabotajul, dezinformarea, atacurile cibernetice, instrumentalizarea migrației – în special la frontierele dintre Belarus și NATO – manipularea informației, interferența electorală, utilizarea așa-numitei ‘flote fantomă‘ și încălcări ale spațiului aerian”.
„Rusia caută să destabilizeze securitatea noastră, să perturbe sprijinul pentru Ucraina și să submineze societățile noastre. Aceste eforturi maligne nu vor reuși. În mod colectiv, vom continua să ne coordonăm acțiunile și comunicarea strategică, să intensificăm schimbul de informații, monitorizarea și supravegherea pentru a anticipa, descuraja și contracara mai eficient toate aceste activități destabilizatoare”, continuă comunicatul remis luni după-amiaza
Acesta laudă Republica Moldova pentru eforturile sale de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe parcursul său european, și promite continuarea consolidării sprijinului pentru Chișinău. „Vom continua să ne străduim pentru parteneriate mai strategice, mai coerente și mai eficiente, în special cu Uniunea Europeană, precum și cu parteneri din vecinătatea noastră, din regiunea indo-pacifică și din Sud”, mai notează sursa citată.
„Așteptăm cu interes următoarea reuniune din România, în 2026”, conchide comunicatul.
Lideri din 15 țări, prezenți la summitul B9
Potrivit Administrației Prezidențiale din Lituania, la summitul de la Vilnius au participat șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – cele nouă țări membre ale B9. Pe lângă țările nordice invitate, Ucraina va fi la rândul ei reprezentată de președintele Volodimir Zelenski.
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, fost premier al Olandei, a participat de asemenea la reuniune.
În jurul orei 15.30 va avea loc o conferință de presă comună la care vor participa președintele Lituaniei, secretarul general al NATO, președintele Poloniei, Nicușor Dan, premierul Danemarcei, și președintele Ucrainei.
Summitul are loc în contextul în care duminică a avut loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia. La summitul de acum, Polonia va fi reprezentată de președintele Andrzej Duda, aflat la final de mandat.Nicușor Dan a fost duminica trecută, în 25 mai, în Polonia, unde și-a arătat susținerea față de candidatul pro-european, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, care însă între timp a pierdut alegerile.
INTERVIURILE HotNews.ro