Romanii au venit la vot sa-si faca datoria, si-atat
In Bruxelles, vremea este foarte rece si ploioasa, descurajanta daca vrei sa iesi din casa, mai ales intr-o zi de duminica. Si totusi, romanii au venit la vot inca de dimineata. De ce? Sa-si faca datoria de cetateni, sa bifeze si votul intr-o ultima zi de week-end in care au alt program si nu vor sa si-l perturbe din aceasta cauza.
In Belgia sunt patru sectii de vot pentru o comunitate aproximata de Ministerul de Interne belgian la 30-35.000 de persoane, doua in Bruxelles, la ambasada, una in Anvers si una in Liege.
La cele doua sectii din capitala au fost trimise 9.500 de buletine de vot pentru Camera Deputatilor si tot atatea pentru Senat, desi estimarile prezentei la vor sunt mult mai mici. La referendumul pentru suspendarea presedintelui, ocazie de iesit la urne din ultimii ani care a suscitat cel mai mare interes al romanilor din Belgia si multa patima au fost oricum doar 2.300 de votanti in bruxelles si vreo 3.000 in intreaga Belgie. Prin comparatie, la algerile europene prezenta a fost sub 700 de persoane.
De ce voteaza romanii?
„Venim sa ne facem datoria”, spune unul dintre ei, care sta de 9 ani in Belgia si care a venit de fiecare data cand a fost chemat la urne. Il intereseaza mai putin aspectele politice ale discursurilor politicienilor romani, il intereseaza ce promit ei ca vor face pentru economie.
O tanara sub 30 de ani spune ca a preferat sa mearga devreme la vot pentru a avea liber restul zilei de duminica. De fapt, crede ea, reprezentantii minoritatilor sunt constiinciosi si fac ca ea, spune Andreea care se declara unguroaica. Comunitatea ei asa face intotdeauna si intotdeauna merge la vot. „Probabil ca exista mai multa disciplina in randul minoritatilor”, spune ea.
„Votam sa le fie mai bine alor nostri de-acasa sau sa fie mai bine cand ne vom intoarce”, spune o femeie la 40 de ani, care a venit la vot cu fiica si sotul. Fiica ei are 18 ani si voteaza pentru prima data. I se pare „ciudat” si marturiseste ca nu prea stie mare lucru despre ce se intampla. Si cum a putut atunci vota, daca nu s-a informat mai inainte? „Au informat-o parintii”, spune mama, „asa e prima data, mai apoi incep sa se contureze convingeri politice”. Pentru tanara votanta a fost doar o alta experienta de viata, deocamdata, acest exercitiu civic.
Ce voteaza romanii: partidul sau individul?
MAE ne-a bombardat cu informatii in ultimele saptamani despre modul de vot in strainatate si despre faptul ca ai nevoie de un act care sa ateste o resedinta temporara sau permanenta acolo pentru a putea vota. Numai ca se pare ca acele informatii nu au fost citite si de proprii angajati, care s-au prezentat doar cu un pasaport diplomatic – nu si cu o legitimatie sau alt doveditor ca lucreaza si stau in Belgia – la urne. Cand li s-a explicat ca nu este suficient, cateva doamne intepate de la Reprezentanta romaniei la NATO au replicat: „Cum, pot sa calatoresc cu pasaportul meu diplomatic in intreaga lume si nu pot vota?”. Si au plecat ofuscate, spunandu-le membrilor comisiei sectiei de votare ca „pierd votanti”. „Nu noi, doamna, pierdem votanti, ci tara”, a spus resemnat unul dintre acestia.
Angajatii MAE nu sunt deloc informati cum sa voteze
Unii spun ca e bine ca se voteaza persoana, dar nu pot sa spuna ce anume din programul candidatului votat i-a convins. Ei sunt cei care nu vor sa recunoasca faptul ca habar nu au cine si ce program au avut candidatii.
Altii recunosc pur si simplu ca au votat partidul. „N-am venit nimeni sa dea nici macat un pliant ca sa pot si eu sa stiu ce propun, sa vad pentru cine votez. La biserica ne-a tot spus preotul mergeti si votati duminica, dar nimeni nu ne-a zis pentru ce sa votam”, a spus unul dintre cei veniti la vot, un barbat la 50 de ani, care sta in Belgia din 1999.
El si-a exprimat nemultumirea si in fata comisiei sectiei de votare si i-a contrariat pe membri acesteia. Initial, credeau ca nemultumriea sa se indreapta impotriva ambasadei, care trebuia sa faca o campanie de informare despre cand are loc votul si ce acte sunt necesare pentru a putea vota. De anul acesta diaspora isi alege si proprii reprezentanti, ceea ce inseamna ca trebuie sa ai rezedinta in strainatate pentru a-ti putea exprima dreptul de vot. Iar aceasta resedinta, permanenta sau temporara, se demonstreza cu un act emis de autoritatile tarii respective.
Ambasada Romaniei de la Bruxelles a facut aceasta campanie de informare, prin afise la bisericile romanesti si in magazinele care au proprietari romani, prin anunturi in limba romana si franceza, respectiv flamanda in doua mari cotidiane belgiene, Le Soir si Den Telegraaf.
Deci cu atat mai mult nedumerirea celor din comisia sectiei de votare.
L-am luat deoparte, sa ma lamuresc care este problema. Si atunci am inteles ca mania sa nu era indreptata spre Ambasada, ci direct spre candidati. Nu ii cunoaste, pentru ca „nu au dat si ei niste pliante cu poza, cu CV-ul, cu ce propun”. „Sunt toti niste papitoi care vor sa ajunga la ciolan”, spune el si adauga ca, pana la urma, a votat partidul. Sotia sa nici macar nu a mai vrut sa vina la vot, pentru ca „s-a saturat de tot circul pe care il vede la televizor”.
Pentru comunitatea romanilor din Belgia, candidatii propusi pentru colegiul electoral pe Europa de Vest sunt practic niste necunoscuti, cu exceptia unui fost ministru si al unui politician foarte celebru electoratului din Spania. In rest, romanii au votat partidul, chair daca este vot uninominal.
Intrebati daca ei cred ca un sitem de vot prin corespondenta sau electronic ar misca mai multi romani din strainatate la urne, am fost surprinsa sa descopar ca ei nu cred in corectitudiinea unui astfel de sistem. Am descoperit aceeasi opinie si la niste persoane tinere, dar si la unele mai in varsta. „Nu, e mai bine sa venim la vot, ne facem datoria. Prin posta cine stie unde ar ajunge votul nostru”, au spus ei.