Românii din diaspora susțin financiar familiile din țară, dar cine-i protejează pe cei rămași acasă

Românii plecați la muncă sau stabiliți definitiv în alte țări au devenit, în ultimele două decenii, unul dintre cele mai puternice motoare economice pentru familiile rămase în țară. Zeci de miliarde de euro au intrat în România prin remitențe, bani trimiși lunar sau ocazional pentru cheltuieli curente, educația copiilor, reparații de locuințe sau investiții mici. Pentru mulți părinți, bunici sau copii rămași în România, aceste transferuri au însemnat o gură de aer și un sprijin constant. Dar, dincolo de acest ajutor financiar, rămâne o vulnerabilitate care se vede mai ales în momentele de criză: lipsa de protecție pe termen lung.

Un sondaj realizat de Allianz-Țiriac scoate la suprafață un paradox greu de ignorat. Aproape 7 din 10 români din diaspora nu au niciun fel de asigurare în România, deși peste 70% dintre ei dețin polițe active în țările unde s-au stabilit. Aceeași persoană care își asigură sănătatea, locuința sau mașina în Italia, Spania sau Germania lasă casa părinților, mașina rămasă la familie sau chiar siguranța celor dragi din România fără nicio plasă de protecție. Diferența nu este una de nevoi, ci de obiceiuri și de acces la soluții. 

În Occident, asigurările fac parte din normalitate, procesele sunt simple și digitale, iar protecția este percepută ca un gest firesc. În România, unde cultura prevenției este mai slabă și unde relația cu riscul este mai degrabă aia că ne gândim la soluții abia după ce ni se întâmplă ceva, mulți amână să ia măsuri.

Un fenomen de amploare: peste 5,7 milioane de români trăiesc în afara țării

Fotografie de Guilerme Cunha via Unsplash

Dimensiunea reală a diasporei românești arată cât de important este subiectul protecției. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, peste 5,7 milioane de români apar cu domiciliu sau reședință în străinătate. Alte estimări, precum cele publicate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, vorbesc chiar despre 8-10 milioane de români în diaspora și comunitățile istorice. Practic, unul din cinci români locuiește astăzi în afara țării.

Cele mai mari comunități se află în Italia, Germania și Spania (circa 1 milion fiecare), conform Eurostat și OECD. În aceste state, asigurările sunt obligatorii sau parte firească din viața de zi cu zi, ceea ce explică de ce românii se adaptează rapid. Problema apare atunci când grija nu se transferă și către bunurile sau familia rămasă în România.

Și prin familie nu vorbim doar de părinți, ci și de următoarea generație de români. Datele UNICEF estimează că aproximativ 350.000 de copii din România trăiesc cu cel puțin un părinte care muncește în străinătate, fiind astfel expuși la nenumărate riscuri.

Cine rămâne vulnerabil atunci când grija se oprește la bani

Fotografie de Tamara Govedarovic via Unsplash

Pentru familiile împărțite între două țări, consecințele sunt vizibile. Sumele trimise lunar familiilor din țară ajută la plata facturilor, a cumpărăturilor sau a școlii copiilor, dar un eveniment neprevăzut, o intervenție chirurgicală, un incendiu la locuință, un accident auto sau chiar un furt, pot destabiliza brusc întreaga familie. Banii trimiși cu regularitate nu sunt suficienți pentru a acoperi costuri mari apărute peste noapte, iar în lipsa unei polițe, întreaga povară cade pe umerii celor rămași acasă.

România are una dintre cele mai mari rate de proprietate din Europa: peste 95% dintre români stau în propria locuință, comparativ cu media europeană de 69, conform Eurostat. Mulți dintre cei plecați au lăsat acasă o locuință, fie ca investiție, fie ca adăpost pentru părinți sau copii. Cu toate acestea, două treimi dintre cei din diaspora nu au nici măcar asigurarea obligatorie PAD. Fenomene mult mai frecvente, precum incendiile, daunele provocate de apă, furturile sau vandalismul  rămân complet neacoperite.

Un studiu publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că România este una dintre țările UE cu cel mai ridicat nivel al dependenței de bani trimiși de rudele din afară raportat la PIB. Acești bani sprijină consumul, dar nu construiesc siguranță pe termen lung.

Protecția care poate fi cumpărată de oriunde, pentru acasă

Allianz-Țiriac a investit în digitalizare și a creat platforma Contul Meu, unde toate procesele, de la emiterea unei polițe, la administrare, plată, notificări de scadență sau deschiderea unui dosar de daună  pot fi făcute online. Peste 300.000 de clienți folosesc deja platforma, inclusiv din diaspora, pentru a-și gestiona polițele fără drumuri inutile și fără birocrație. Un cont unic pe site sau în aplicație oferă acces la toate produsele, documentele și serviciile, inclusiv programarea unei întâlniri video cu un consultant atunci când ai nevoie de îndrumare.

Pentru diaspora, acest lucru înseamnă că nu trebuie să lase familia din România descoperită. O poliță de locuință precum My Home se poate cumpăra 100% online și completează asigurarea obligatorie cu acoperiri pentru cele mai frecvente situații. Tot online, se poate încheia și My Protect, o asigurare de viață simplă și accesibilă, gândită ca o „centură de siguranță” pentru situații neprevăzute. Iar pentru că viața diasporei înseamnă și drumuri frecvente între țări, o asigurare de călătorie precum My Travel devine indispensabilă.

Pentru familiile împărțite între două lumi, protecția devine astfel liantul care completează legătura emoțională. O casă asigurată, o poliță de viață pentru situații critice și o asigurare de călătorie pentru drumurile din țara în care lucrezi la cea în care locuiesc ai tăi înseamnă mai mult decât cifre. Înseamnă liniștea părinților, siguranța copiilor și certitudinea că, indiferent de distanță, cineva s-a gândit la viitor.

Grija adevărată nu se măsoară doar în bani trimiși, ci în stabilitatea pe care o construiești pentru cei dragi. Iar pentru românii din diaspora, protecția de acasă este acum la câteva click-uri distanță.

Articol susținut de Allianz-Țiriac