Romanii isi intorc fata spre fondurile de investitii

Fondurile de investitii au avut un start nu tocmai fericit in Romania. Scandalul SAFI din 1996, intr-un moment in care acest tip de fonduri era in epoca pionieratului, a zdruncinat increderea in astfel de instrumente financiare. In 2000, cand ceea ce s-a intamplat cu investitorii la SAFI parea a fi uitat, a izbucnit un nou scandal in care a fost implicat un fond de investitii, FNI.

Insa, in ultimii ani, fondurile deschise de investitii au devenit din nou atractive pentru romani.

Diminuarea nivelului dobanzilor, aparitia obligatiunilor municipale sau a emisiunilor bancare de obligatiuni, dar si evolutia ascendenta a pietei bursiere au condus la o reorientare a investitorilor spre instrumentele financiare oferite de fondurile mutuale.

Acestora li se adauga si masurile de supraveghere mult mai stricte impuse de catre CNVM, care reduc considerabil riscurile repetarii istoriei SAFI sau FNI.

Riscuri si beneficii

In functie de profilul investitorilor, dar si de tipul de plasament vizat de acestia, ei se pot orienta spre diverse tipuri de fonduri de investitii: fonduri monetare, de obligatiuni si instrumente cu venit fix, fonduri diversificate sau fonduri de actiuni.

Primele doua au randamente mici, asemanatoare dobanzilor la depozite oferite de banci. De aceea, o parte a investitorilor in fonduri prefera sa se orienteze spre cele cu randamente mai mari, dar care implica si asumarea unor riscuri sporite.

In esenta insa randamentele fondurilor monetare ar trebui comparate cu dobanzile la vedere oferite de banci, deoarece sumele investite in unitati de fond pot fi retrase in orice moment. Astfel, in acest caz, un randament de 3-5% pe an este superior unei dobanzi de 0,5%, cat ofera bancile.

In schimb, in cazul fondurilor diversificate, randamentele au fost sensibil mai mari, rentabilitatea lor avand la baza evolutia buna a pietei de capital.

Din totalul celor 24 de fonduri deschise de investitii functionale in prezent in Romania, sase sunt clujene, fiind administrate de trei societati: BT Asset Management, Globinvest si Target Asset Management. De altfel, la sfarsitul anului 2005, cota de piata a fondurilor administrate de la Cluj se situa in jurul valorii de 21%.

Daca Target s-a orientat atat spre fonduri cu risc redus, cat si spre fonduri diversificate – in portofoliul carora intra si actiuni tranzactionate pe piata de capital, BT Asset Management si Globinvest au preferat gestionarea a doua fonduri cu risc mai mare, unul diversificat si unul de actiuni.

Acestea din urma aduc randament mult mai bun, insa investitorii sunt expusi unor riscuri mai mari, avand in vedere ca evolutia valorii unitatilor de fond este corelata cu evolutia actiunilor cotate la bursa.

Restrictiile fondurilor deschise

Fondurile deschise de actiuni sunt cele care se adreseaza tuturor potentialilor investitori, orice persoana fizica sau juridica putand achizitiona unitati ale acestor fonduri.

Organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) sunt foarte strict supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, tocmai pentru a evita posibilitatea aparitiei unor situatii similare celor ale SAFI sau FNI. In plus, legea pietei de capital impune si ea restrictii in intocmirea portofoliului OPCVM.

Astfel, un fond deschis nu poate investi mai mult de 5% din activele sale in valori mobiliare ale aceluiasi emitent. Totusi, CNVM poate aproba ridicarea acestui prag pana la 10%, in cazul in care emitentul indeplineste o serie de conditii.

Insa, in acest caz, detinerile cumulate ale unui OPCVM in capitalul societatilor pentru care a obtinut aprobarea de a detine peste 5% din active nu pot depasi 40% din totalul activelor fondului.

Potrivit directorului adjunct al Globinvest, Walter Blaj, aceste restrictii influenteaza calitatea portofoliului fondurilor, in conditiile in care este dificil de gasit societati listate care sa satisfaca nevoia de lichiditate. In plus, in cazul societatilor care dispun de lichiditate, administratorii se lovesc de pragul maxim de 10%.

Radu Hanga, director general BT Asset Management, afirma si el ca oportunitatile de investitii pe piata de capital sunt deocamdata limitate, insa viitoarea listare a unor companii avand ca obiect de activitate distribuirea de utilitati poate fi considerata un semn bun in rezolvarea acestei probleme.

Alternativa fondurilor inchise

In aceste conditii, societatile care administreaza fonduri de investitii se orienteaza spre infiintarea de fonduri inchise, cunoscute sub numele de alte organisme de plasament colectiv (AOPC).

In cazul fondurilor de actiuni de exemplu, fondurile inchise pot avea o strategie de investitii mai agresiva, fara o dispersie foarte mare a plasamentelor.

Astfel, Radu Hanga afirma ca desi este vorba de asumarea unui risc mai mare, si castigurile potentiale sunt mai ridicate, iar acest tip de instrumente se adreseaza in principal investitorilor sofisticati, cum ar fi banclie sau societatile de asigurari.

Pe langa aceste avantaje, Walter Blaj afirma ca in prezent este greu de dezvoltat alte fonduri deschise, pentru ca nu exista suficienti investitori interesati.

Investitorii in acest tip de fonduri sunt atrasi direct de societatea care il administreaza, numarul lor fiind relativ redus, clientii acestor fonduri fiind reprezentati de persoane fizice sau juridice cu putere financiara.

Decalaj imens fata de tarile ex-comuniste

Radu Taica, presedintele Target Asset Management, spune ca efectele esecurilor SAFI si FNI sunt pe cale de disparitie, iar investitorii incep sa aiba incredere in aceste instrumente.

El considera ca administrarea de fonduri de investitii devine abia de acum o afacere, iar participantii pe acest segment de piata asteapta „ zile mai bune”, mizand pe avantajul ca au devenit deja conoscuti potentialilor investitori.

In Romania, activele nete ale fondurilor de investitii ating aproximativ 100 de milioane de euro, specialistii asteptandu-se ca in urmatorii 2-3 ani aceasta sa atinga valoarea de 1 miliard de euro.

Romanii au investit in fonduri de investitii, in medie, doar aproximativ 4-5 euro, in vreme ce in tari precum Ungaria, Polonia sau Slovenia, media se situeaza la peste 200 de euro. Printre cauzele acestui decalaj major, potrivit specialistilor, se pot numara falimentele SAFI si FNI, care au generat neincredere in aceste instrumente.

De asemenea, un efect negativ asupra evolutiei fondurilor l-a avut si lipsa cadrului legislativ pentru aparitia fondurilor de pensii. Radu Hanga, director general al BT Asset Management, considera ca un alt factor care a facut din investitiile in fonduri o alternativa nu foarte atractiva a fost rata mare a inflatiei din anii precedenti.

Aceasta a determinat dobanzi la depozite relativ mari, provocand castiguri semnificative in plasamente fara risc. Insa, in prezent, odata cu scaderea dobanzilor la depozite, pentru a avea o rentabilitate mare, investitorii trebuie sa isi asume si un anumit risc.

Totodata, evolutia cursului leu-valuta a facut ca nici economiile in euro sau dolari sa nu mai fie o solutie.

In aceste conditii, managerii societatilor clujene sunt optimisti in privinta evolutiei atat a activelor cat si a numarului de investitori pe care fondurile deschise de investitii vor reusi sa il atraga.

Lipsesc investitorii pe termen lung

La inceputul acestui an, respectiv in ianuarie, trendul ascendent inregistrat de fonduri in 2005 a continuat. In schimb, luna februarie a adus, cel putin pentru fondurile diversificate si de actiuni, variatii negative.

La baza acestora au stat evolutiile pietei bursiere, unele societati (Rompetrol, SIF-urile, Biofarm) inregistrand scaderi influentate de factori care nu au tinut de activitatea si profitabilitatea acestora.

Aceste evolutii au transformat piata bursiera intr-una foarte volatila, chiar si cursul actiunilor unor societati neimplicate in scandaluri inregistrand fluctuatii. Insa bursa nu are o evolutie liniara, existenta unor perioade de crestere alternand cu perioade de scadere.

Tocmai de aici apare si riscul mai mare al celor care aleg sa investeasca in fonduri diversificate sau de actiuni. In plus, directorul adjunct al Globinvest Walter Blaj considera ca piata bursiera este acum sub controlul speculantilor.

El spune ca segmentul investitorilor pe termen lung – cei care confera stabilitate bursei – este redus, fiind dominanti investitorii pe termen scurt, care confera lichiditate.