România încasează o nouă tranșă din PNRR / Suma totală primită până acum
Comisia Europeană a anunțat că a transferat joi României 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Această sumă se succedă celor 1,8 miliarde de euro acordate României sub formă de granturi la 2 decembrie 2021. În total, România a primit până în prezent 13% din alocarea totală în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro – granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.
Acordurile de împrumut și de grant au fost semnate separat din motive procedurale legate de modificările intervenite în componența guvernului român în toamna anului 2021, precizează Comisia Europeană.
Câteva obiective din PNRR-ul României:
- Asigurarea tranziției către o economie verde: planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.
- Sprijinirea tranziției digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.
- Consolidarea rezilienței economice și sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor.
Cum este structurat PNRR-ul României
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.
Cei șase piloni sunt:
- tranziția verde,
- transformarea digitală,
- creștere inteligentă,
- coeziune socială și teritorială,
- sănătate și reziliență economică, socială și instituțională,
- politici pentru generația următoare, copii și tineri.
Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune două reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro – totul cu termenul limită 2026.
Pe rutier, ținta e de 434 km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.
INTERVIURILE HotNews.ro