Românul dă o cafea pe lună cercetării, dar jumătate din ea o varsă pe jos

Am luat la purecat proiectul de buget al României pe 2020 pentru a vedea cum stăm cu cercetarea. Pe scurt, prin comparație cu PSD-ALDE vs. PNL: aceeași Mărie, cu altă pălărie. Vă spuneam când s-a publicat așa-zisul program de guvernare PNL că mai bine de 30% din el era copy/paste după cel al PSD-ALDE. Se pare că bugetul este 100% copy/paste.

Este inadmisibil ca un stat UE să aloce pentru cercetare mai puțin decât o fac indienii de la compania Tata Motors pentru departamentul lor de cercetare, de exemplu. Compania elvețiană Garmin alocă sectorului de cercetare-dezvoltare un pic mai puțin decât o face România prin proiectul de buget pe 2020. Să vă mai dăm exemple? Japonezii de la Nintendo investesc în cercetare-dezvoltare pentru jocuri pe calculator cu câteva zeci de milioane de euro în plus față de investițiile României în sectorul național de cercetare-dezvoltare. Accentuăm că este vorba de banii investiți de România în toate domeniile! Sursa datelor aici.

Revenind la cafele: cam atât valorează în ochii Românilor cercetarea – fiecare din noi investim echivalentul a 1-2 cafele pe lună în acest sector și ne bucurăm când cercetătorii români se întorc de la Salonul de Inventică de la Geneva plini de medalii pentru redescoperirea roții sau găurii la macaroană. Pe lângă că dăm cele 1-2 cafele, mai și vărsăm din ele, de exemplu pe Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), care va primi în 2020 peste 10 milioane de lei de la bugetul central.

Ah, să nu credeți cumva că am dori ca cele 10 milioane de la Academia lui Andronescu, Iliescu et al. să fie supte de bugetul Academiei Române, că oricum acesta va crește în 2020 cu 50 de milioane de lei față de 2019, ajungând la 566 milioane lei, adică 40% din cât primesc „muritorii de rând” din cercetare, plătiți de fostul MCI/ANCS(I). În cazul Academiei Române nici nu știm când și unde se varsă cafeaua pe care le-o dăm. Acolo iese doar portarul și ți-o preia, cu mulțumiri că ai încrede că „cel mai înalt for de consacrare” știe ce să facă cu ea pe mai departe. Au ei evaluatori interni care știu să-și evalueze colegii, în spirit colegial, și ulterior să împartă zeama neagră celor mai performanți.

Dacă proiectul de buget pe 2020 rămâne nemodificat în privința cercetării, celor de la PNL nu le va fi ușor cu noi. Sau poate în spatele cifrelor seci și reci se află un plan de reformă majoră ce va include, printre altele: (i) trecerea de la Programul Nucleu la finanțare de bază + finanțare de susținere a performanței; (ii) creșterea bugetului Academiei Române la pachet cu demararea primei evaluări independente a Institutelor de cercetare din subordinea acesteia; (iii) stoparea Proiectelor complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI) cu un buget de 435 milioane lei, precum și a Proiectelor de dezvoltare instituțională (PDI) – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI cu un buget de 500 milioane lei; ambele acordate în urma unor evaluări pline de conflicte de interese, timp scurt de depunere etc. în vreme ministeriatelor Georgescu și respectiv Burnete; (iv) lansarea și contractarea de Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) și Proiecte de Complexe de Cercetare de Frontieră; (v) organizarea unor consilii naționale populate pe baze meritocratice, cărora să li se dea minim jumătate din bugetul cercetării etc.

Dragi PNLiști, v-am scris un decalog înainte de învestirea guvernului (aici). Implementarea sau pași hotărâți în direcția implementării lui v-ar fi adus susținerea noastră. Niciuna din cele 10 puncte nu și-a găsit rezolvare prin acțiunile d-voastre, iar perspectivele sunt sumbre.

Proiectul de buget pe 2020 este o nouă invitație pentru cercetători să stingă lumina. Ați alocat Cercetării mai puțin decât guvernul PSD-ALDE, lucru care nu numai că ar trebui să vă dea de gândit, dar contravine chiar programului de guvernare asumat, unde scrie „majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare”. Sau vorbim și aici de creșteri negative, dacă tot s-a învățat poporul cu acestea? Poate vă stimulează în vreun fel cifrele acesta: PSD-ALDE au alocat în 2019, prin legea bugetului, 1,78 mld lei cercetării (înțelegând prin asta fostul Minister de resort) (detalii aici). În proiectul dvs. de buget alocați 1,45 mld lei. Spunea la un moment dat dl Câțu că ar fi existat un buget paralel la PSD-ALDE, lucru care ni l-am fi putut explica, având în vedere execuțiile bugetare dezastruoase lăsate în urmă de guvernarea anterioară față de sumele pe care le plimbau prin fața alegătorilor la început de an. Vreți să spuneți că cele 1,45 mld pentru 2020 sunt de fapt cât poate da România cercetării? Sau vă raportați și dvs. la execuțiile bugetare ale PSD-ALDEiștilor, când spuneți că veți crește bugetul cercetării?

Să lăsăm acum cifrele din proiectul de buget pe 2020 să vorbească:

1. Alocați Ministerului Educației și Cercetării 1.451 milioane lei pentru cercetare (capitol 5301), Academiei Române 566 milioane lei, Academiei Oamenilor de Știință din România 10 milioane, Ministerului Agriculturii 196 milioane lei și încă vreo 17 milioane la Ministerul Mediului. Total general pentru cercetare (pardon, nu putem spune că AOSR este cercetare, dar îi dați bani – apropos, câți PNLiști sunt membri, alături de toți PSDiștii de acolo?): 2.230 milioane lei.
2. De ce primesc „nemuritorii” de la Academia Română 566 milioane lei, în condițiile în care nimeni nu-i întreabă pe ce și cum îi cheltuie? Toate cele 65 de Institute din subordinea AR continuă să fie neevaluate independent, benefiiciind de un simulacru de proces de evaluare regizat intern. Despre academicieni v-am mai spus aici că sunt departe de ceea ce are mai bun România în prezent în materie de cercetători. Evident, titulatura de „cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală” este o glumă proastă și ar trebui scoasă din textul legii mâine. O întrebare secundară este cum se justifică creșterea de buget de 51 de milioane pentru AR?
3. De ce investește România 35 de milioane de lei în Laserul de la Măgurele atâta timp cât acolo nu s-a făcut un control amănunțit, pentru a se asigura cei care sunt atât de darnici cu banul public cine poartă vina întârzierilor apărute în implementarea proiectului? S-a soluționat în instanță conflictul cu consorțiul EuroGammaS? Cine plătește noua sursă de raze gama? Vă reamintim totuși, pentru cazul că vreți să vă documentați, de investigația apărută în Nature cu cîteva luni în urmă. O găsiți aici.
4. Anul viitor vor intra la finanțare proiectele câștigătoare din cele patru competiții demarate anul acesta. Sunteți siguri că din cele 1,45 mld veți putea acoperi necesarul pentru proiectele aflate deja în derulare (printre care și cele enumerate mai sus – PCCDI și PDI), plăti Programul Nucleu, Instalațiile și Obiectivele Strategice de Interes Național (IOSIN), personalul din minister, buniri și servicii etc.? Vă întrebăm pentru a nu ne trezi la anul că nu aveți bani să contractați noile proiecte sau să veniți cu idei de tăiere a bugetelor proiectelor deja contractate. În plus, poate vă gândiți să suplimentați bugetul pentru competițiile a căror rată de succes este de sub 5%, adică loz în plic… O rată de succes sub 15% demotivează cercetătorul să mai aplice (vă dăm studii în acest sens). Evident, puteți chiar anula competițiile decât să le suplimentați bugetul în condițiile în care pentru evaluarea proiectelor depuse se folosesc doar conaționali. Se aude deja pe la colțuri cu câtă viteză se evaluează unele comeptiții, unde nu sunt criterii minime pentru evaluatori (pont: PED, PTE) și astfel se poate evalua în voie de către cine trebuie, pentru cine trebuie.
5. Vedem prin fila de buget vreo 2-3 proiecte cu câteva milioane de lei alocate pentru 2020. Printre aceste și „Consolidarea capacitatii institutionale a MCI prin optimizarea proceselor decizionale in domeniul de cercetare dezvoltare si inovare” sau „Cresterea capacitatii sistemului CDI de a raspunde provocarilor globale. Consolidarea capacitatii anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi”. Noi suntem și membri ai Asociației Ad Astra, a cercetătorilor române de pretutindeni, dar nu ne amintim să ne fi întrebat cineva ceva despre aceste două subiecte. V-am fi răspuns, pro bono. În schimb, ne amintim de alte două proiecte alocate în 2017 Asociației pentru Implementarea Democrației, condusă de Alexandru Cumpănașu, despre care nu mai știm nimic. Poate ne dați mai multe detalii asupra stadiului de implementare și bugetare pe 2020. E vorba despre: 1. „Sprijinirea unor măsuri din Strategia Națională Anticorupție (“SNA”) la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale” (detalii aici) și 2. „România inovativă – Simplificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării – Sistematizarea și evaluarea cadrului de reglementare” (detalii aici).

   Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro