Rusia ameninta ca va contracara sistemele antiracheta din Romania

Moscova este „extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, care sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF), anunta Ministerul rus de Externe, avertizand ca Rusia va lua masuri pentru a se apara, potrivit agentiei Sputnik, preluata de Mediafax.

„Suntem extrem de preocupati in legatura cu sistemele antiracheta americane instalate in Romania si in viitor in Polonia, care sunt interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare”, anunta Ministerul rus de Externe, intr-un raport anual de evaluare.

„In mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice in Europa are rolul contracararii Rusiei”, precizeaza diplomatia rusa.

„Moscova intentioneaza sa ia toate masurile necesare pentru garantarea securitatii”, subliniaza MAE rus.

Rusia a avertizat de mai multe ori ca elementele antiracheta care urmeaza sa fie instalate la Deveselu reprezinta incalcari ale Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), cerand Romaniei si SUA sa constientizeze „responsabilitatea” montarii acestor sisteme si sa renunte la plan „cat nu este prea tarziu”. In martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma ca sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu raza medie si lunga de actiune – sisteme interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemultumiri privind presupuse incalcari ale Tratatului de catre Rusia.

Acordul Fortelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA si URSS in 1987 si intrat in vigoare pe 1 iunie 1988, obliga ambele parti sa distruga toate rachetele balistice si de croaziera cu raze de actiune cuprinse intre 500 si 5.500 de kilometri. Ca reactie la acuzatiile Moscovei, Presedintia Statelor Unite a comunicat in mai multe randuri ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice in Romania si Polonia reprezinta o sursa de tensiuni cu Moscova. Rusia considera ca sistemele militare sunt indreptate impotriva sa, desi Alianta Nord-Atlantica a dat asigurari ca sunt vizate capacitatile balistice ale unor tari precum Iranul si Coreea de Nord.

Baza antiracheta de la Deveselu (judetul Olt) a devenit functionala in 18 decembrie 2015. Dupa inaugurarea sistemului din Romania, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat in mod repetat pozitia si evaluarile privind planul sistemului antiracheta al SUA si am notat ca proiectul intra in contradictie cu masurile de consolidare a securitatii si stabilitatii internationale. Cu toate acestea, Statele Unite si aliatii continua sa lucreze la acest program destabilizator si periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai putin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrarile de constructie la Deveselu, in Romania. Dupa fixarea si testarea echipamentelor, baza va intra in faza de pregatire operationala in prima jumatate a anului 2016. Instalatii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antiracheta. (…) Acest lucru ne permite sa consideram prezenta lor o incalcare a prevederilor Tratatului INF de catre Statele Unite”.

Pe fondul acuzatiilor formulate de Rusia de nenumarate ori in ultimul an, Presedintia Statelor Unite a dat asigurari ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF). Insa presedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lasat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la sistemele antiracheta instalate de Statele Unite in Europa de Est, precizand ca armata rusa a dezvoltat armament care poate distruge orice instalatie antibalistica. „Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatilor fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform carora sistemele antiracheta din Europa de Est ar viza amenintarile balistice din partea Iranului si Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Statelor Unite, de a dobandi superioritate militara. „Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Presedintele Rusiei a atras atentia ca extinderea sistemului antiracheta al Statelor Unite in Europa de Est reprezinta o amenintare la adresa capacitatilor nucleare ruse, exprimand preocupare ca infrastructura ofensiva a NATO se apropie de frontierele ruse si evocand un scenariu „foarte periculos”.

Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul si Coreea de Nord.

Departamentul american al Apararii a anuntat in 2014 ca va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antiracheta pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandarilor de reconfigurare a dispozitivului de aparare. Michael Gilmore, director in cadrul Pentagonului responsabil de Teste operationale si evaluarea dispozitivelor de aparare, a recomandat Agentiei americane pentru Apararea Antiracheta reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, dupa o serie de teste esuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antiracheta va fi luata in functie de rezultate. Cele patru locatii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) si Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de aparare antibalistica opereaza cu interceptoare terestre (fixe si mobile) si maritime, capabile sa lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu raza scurta, medie si lunga de actiune inainte de a intra in spatiul aerian si in zona teritoriala a Statelor Unite. Cel putin 13 sisteme terestre de interceptare antiracheta exista pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) si Vandenberg (California). Pana in anul 2017, in vestul SUA vor exista in total 44 de rampe de interceptoare antiracheta.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune. In prezent, exista cel putin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patruland in Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmeaza sa fie utilizate in planul de creare a unui „scut antiracheta” NATO in Europa, scopul declarat fiind contracararea amenintarilor reprezentate de tari precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmeaza sa fie instalate la baza de la Deveselu (Romania) si in Polonia. O alta componenta a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Rusia ameninta ca va contracara sistemele antiracheta din Romania

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“