„Să înceapă balul!”. Fost ministru al Justiției, despre un posibil dosar penal pentru Bolojan, după ce CCR i-a dat dreptate lui Grindeanu

„Prin această decizie a CCR se poate deschide calea unui posibil dosar penal pentru Ilie Bolojan pentru că nu a respectat competențele legale ale unui guvern demis”, consideră fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, după ce Curtea Constituţională a constatat joi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, referitor la ordonanţa de urgență privind programul SAFE, adoptată şi trimisă spre publicare de cabinetul Bolojan când era interimar.

Ordonanța a fost adoptată după votarea de către Parlament a moţiunii de cenzură prin care guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. CCR a admis astfel solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor.

O a doua sesizare pe tema aceleiași ordonanțe (OUG 38/2026), depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată.

„Va fi interesant ce va urma!”

„Eu știam că Ordonanța SAFE nu este același lucru cu legea SAFE. Ordonanța SAFE atacată de Grindeanu reglementa în principal exproprieri, nu contractele SAFE! Ceea ce înseamnă că toate contractele de achiziții care au fost semnate au fost semnate in baza altei legislații”, a scris Ana Birchall, într-un mesaj publicat joi pe pagina ei de Facebook.

„Mai mult, azi CCR a amânat decizia pe cererea Avocatului Poporului de a constata neconstituționalitatea Ordonanței de urgență SAFE pe care probabil că o vor invalida la următorul termen. Este foarte posibil ca Guvernul Niculescu să dea o altă Ordonanță de Urgență privind anumite probleme punctuale tehnice”, a adăugat fostul ministru al Justiției din guvernul Dăncilă.

Ea mai arată că, din punct de vedere legal, conflictul juridic de natură constituţională invocat de Grindeanu în sesizarea CCR nu mai există deoarece Guvernul Bolojan nu mai este la Palatul Victoria.

„În schimb, ceea ce este însă interesant și nu văd că mulți au sesizat este faptul că, legal, prin această decizie a CCR se poate deschide calea unui posibil dosar penal pentru Ilie Bolojan pentru că nu a respectat competențele legale ale unui guvern demis. De precizat că este o altă hotărâre a CCR care spune că nu răspunzi penal pentru emiterea unei OUG (dată cu ocazia OUG 13). Diferența legală este că Guvernul Bolojan era «guvern demis». Va fi interesant ce va urma!”, a mai arătat Ana Birchall.

„Să înceapă balul!”

După ce Curtea Constituțională și-a motivat decizia, Ana Birchall a revenit cu o concluzie la postarea ei, prin intermediul unui post-scriptum.

„CCR tocmai a confirmat că admis sesizarea lui Grindeanu în cazul conflictului dintre Guvern și Parlament pentru că: «Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său»! Exact ce spuneam mai sus: că Bolojan a ignorat moțiunea de cenzură și s-a comportat ca un PM (prim-ministru, n.r.) cu puteri depline, nu ca un PM demis, cu puteri legale limitate!”, a scris ea.

„Să înceapă balul!”, a punctat fostul ministru.

Ce a reclamat Grindeanu la CCR

Sesizarea depusă de șeful PSD la Curtea Constituțională spunea că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Mai exact, susținea Sorin Grindeanu, proiectul ordonanței de urgență, adoptate pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, 5 mai, și forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial, pe 8 mai, la trei zile de la demiterea executivului.

Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente.

În acest moment, legea de aprobare a Ordonanței 38/2026 se află pe traseul legislativ la Camera Deputaților.

România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului de apărare SAFE. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro, care ar putea fi puse în pericol de decizia CCR de miercuri. 

Fondurile SAFE reprezintă împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, cu o dobândă maximă 3%, dar cu perioadă de grație de 10 ani. Cu alte cuvinte, rambursarea începe abia din 2035, eșalonat pe circa 30 de ani.

Decizia CCR

Curtea Constituțională a României a stabilit, joi, în legătură cu emiterea OUG referitoare la Programul SAFE, că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituționali, cu majoritate de voturi, au admis cererea formulată de președintele Camerei Deputaților și au constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Guvern, pe de altă parte, generat de exercitarea de către Guvern a competenței de a adopta o ordonanță, astfel cum este prevăzută la art.108 alin.(1) din Constituție, în afara cadrului constituțional reglementat la art.110 alin.(4) din Constituție.

Curtea a constatat că „Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional”, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție.

„Principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituție, impune ca fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile sale în limitele stabilite de Constituție. Obligația respectării Constituției și a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituție, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acțiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente”, a explicat instanța constituțională, potrivit Agerpres.

De asemenea, Curtea spune că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul și-a exercitat dreptul de a retrage încrederea Guvernului și de a pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Guvern înlătură consecința practică a acelei decizii parlamentare.

„Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competență putea fi exercitată”, a mai precizat CCR.

Curtea a reținut și că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Executiv cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituția distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului și cel care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său.

„A accepta o teză contrară ar însemna că Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”, a subliniat CCR.

Ce urmează după decizia CCR

Neconstituționalitatea OUG 38/2026 nu însemnă dispariția programului european SAFE și nici anularea automată a contractelor de achiziții militare deja semnate – însă, multe dintre aceste contracte pot fi puse în pericol. 

Efectul principal poate fi eliminarea, pentru viitor, a unui set de mecanisme introduse de ordonanță, prin care statul poate să exproprieze anumite active industriale, să preia participații sau active ale unor companii strategice.

Consecința practică poate fi apariția unor blocaje ale proiectelor care depind de aceste mecanisme.

Darău: Programul SAFE nu este în pericol

Senatorul USR Irineu Darău, fost ministru al Economiei, susține că că Programul SAFE nu este în pericol, după decizia Curții Constituționale.

„Programul SAFE este 100% în regulă, nimic NU este în pericol! Acea OUG contestată se referea strict la posibilitatea exproprierii unor active, pentru SAFE / interes strategic. Nu este afectat niciun proiect în curs, fiind doar un mecanism potențial”, a scris Irineu Darău, într-un mesaj pe pagina lui de Facebook.

Jurca: OUG asupra căreia s-a pronunțat CCR nu reglementează implementarea programului SAFE

La rândul său, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a declarat că ordonanța de urgență asupra căreia s-a pronunțat joi Curtea Constituțională – OUG nr. 38/2026 – nu reglementează modul de implementare a programului SAFE și nu are impact asupra măsurilor luate până acum, ci vizează alte aspecte legate de industrie.

„Pentru o corectă informare a publicului: Curtea Constituțională a României s-a pronunțat astăzi cu privire la un conflict constituțional legat de adoptarea OUG nr. 38/2026. Multe persoane au numit-o, în mod eronat, «Ordonanța SAFE». Totuși, actul normativ nu reglementează modul de implementare a programului SAFE și nu impactează măsurile luate până acum și nici pașii viitori, ci alte măsuri legate de industrie. Adevăratul act care reglementează implementarea programului SAFE este OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026. Cea din urmă a fost confirmată inclusiv de CCR printr-o decizie din vara trecută, când a stabilit că nu există niciun viciu de constituționalitate. România nu pierde niciun ban, echipamentele, precum și investițiile în industria de apărare se vor desfășura fără probleme în continuare”, a scris Jurca, joi, într-o postare pe Facebook.

Acesta a explicat că singura legătură dintre OUG nr. 38/2026 privește o tehnicalitate referitoare la modul de efectuare a plăților și a recepției pentru echipamente.

„Pe scurt: când statul comandă echipament militar, plătește o parte din bani în avans, dar legea cere ca echipamentul să fie livrat în cel mult 3 ani. Numai că o navă militară nu se poate construi în 3 ani – nicăieri în lume. E ca și cum ai vrea să-ți construiești o casă, iar banca îți dă avansul cu condiția ca o casă să fie gata în 6 luni. Orice constructor îți spune că nu se poate în mai puțin de un an. Rezultatul: nu poți construi casa, deși ai banii. Nu e vina nimănui – regula e făcută prost. OUG 38/2026 mărea termenul de la 3 la 5 ani, până la încheierea programului SAFE, ca statul să poată comanda nave și ele să fie construite în șantierele din România. Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producția din țară, nu să o blocheze”, a mai afirmat Jurca.