Sa jucam mima cu Boc si Cseke

Va place sa jucati mima? Premierului Boc si ministrului Cseke le place, caci altfel e greu de inteles cum de se pricep atat de bine la ea. Nu stiu daca am mai vazut o mimare atat de reusita a reformei, ca cea din ultimele luni. Un „succes” la care au contribuit (involuntar) si televiziunile care au vorbit despre victimele reformei sistemului medical. De parca chiar ar exista o astfel de reforma.

In realitate, reforma despre care presa spune ca face victime nu este autentica. Inchiderea celor 67 de spitale este o masura corecta – nu atat financiar (economiile realizate fiind modeste), ci mai ales din punctul de vedere al redistribuirii medicilor, o resursa profesionala deja diminuata in Romania. In masurile luate de guvernanti exista insa numeroase alte incongruente care demonstreaza ca, deocamdata, totul se reduce la un exercitiu de retorica politica.

UNU

Ce socheaza in primul rand este pretentia de a avea un sistem medical comparabil cu cel occidental dar folosind resurse financiare de zeci de ori mai mici. In ciuda promisiunilor politicienilor, Romania continua sa fie tara europeana care aloca sanatatii cele mai putine resurse ca procentaj din PIB (5%, comparativ cu Franta – 11,2% sau Turcia – 6%), aceasta chestiune depinzand strict de vointa politica. Cheltuielile cu sanatatea/capita sunt mai mici la noi decat in Bulgaria si egale cu cele din Turcia. In plus, datoriile unor mari companii de stat (CFR sau Compania Nationala a Huilei) catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate(CNAS) raman deocamdata neonorate. In aceste conditii, CNAS nu plateste spitalelor serviciile medicale la valoarea lor reala de piata, acestea fiind condamnate sa functioneze pe buza falimentului.

DOI

Ministerul Sanatatii anunta reducerea numarului de paturi, invocand necesitatea apropierii de media europeana. Se trece sub tacere faptul ca acest numar depinde de specificul national al organizarii sistemului medical, Germania si Franta depasind Romania la numarul de paturi in spitale, in timp ce Marea Britanie sau Olanda sunt mult sub media europeana. Se ignora si particularitatea Romaniei, o tara in care o parte importanta a populatiei locuieste in zone rurale greu accesibile (un subiect asupra caruia vom reveni curand).

Prin aceasta masura, ministrul Cseke Attila urmareste eficientizarea sistemului, Romania fiind una dintre tarile europene in care pacientii se interneaza cel mai frecvent si petrec cele mai multe zile in spital. Dar asta se intampla si pentru ca principalul criteriu folosit de CNAS la contractarea cu spitalele este cel al numarului istoric de cazuri, ceea ce incurajeaza internarile numeroase. Fara a se renunta la predominanta acestui criteriu, masura lui Cseke nu va avea alt efect decat supraaglomerarea spitalelor care au in continuare nevoie de cat mai multe internari pentru a fi cat de cat viabile financiar. Dar deocamdata, presedintele CNAS Lucian Duta a anuntat ca in 2011 nu se va renunta la acest criteriu.

TREI

O alta incongruenta flagranta este necesitatea definirii unui pachet de servicii medicale de baza, inexistent in prezent. Aceasta nevoie este recunoscuta de ani de zile si reluata repetitiv, ultima manifestare apartinandu-i premierului Emil Boc la sfarsitul saptamanii trecute. Si atunci de unde aceasta taraganare? „Toata lumea stie de acest pachet de servicii de baza doar ca nu au avut pana acum curaj sa-l implementeze pentru ca aduce niste costuri politice”, spunea pentru HotNews.ro Lucian Duta, presedintele CNAS.

PATRU

Adversitatile institutionale din interiorul unui sistem bicefal (CNAS este condus de un membru PD-L, subordonat direct premierului Boc, in timp ce ministrul Sanatatii este membru UDMR) dauneaza unui alt aspect important in orice incercare de reforma: comunicarea publica. Sa comparam. Marea Britanie trece in aceasta perioada printr-o dezbatere similara celei romanesti: reformarea sistemului medical. Premierul David Cameron participa cot la cot alaturi de Andrew Lansley, ministru al Sanatatii in cabinetul Cameron, la conferintele de presa pe subiect, oferind astfel un puternic semnal de sprijin politic pentru reforma.

In Romania, Emil Boc a avut nevoie de 4 zile dupa declansarea campaniei mediatice anti-reforma pentru a-si sustine ministrul (premierul neomitand totusi sa precizeze ca „Cseke nu este perfect”), in timp ce Cseke Attila nu a binevoit inca sa apara intr-o conferinta de presa in care sa raspunda criticilor. Opozitia ii pregateste ministrului Sanatatii o motiune simpla, sustinuta si de anumiti parlamentari democrat-liberali. Ce reforma poate face un ministru aflat intr-o pozitie politica atat de fragila?

CINCI

Uniti in declaratii si-n simtiri sunt insa toti cei trei actori politici – Emil Boc, Cseke Attila si Lucian Duta – atunci cand acuza frauda din sistemul medical. Dar exista si o mica problema: pana astazi, nu exista in Romania un singur cetatean condamnat pentru acest tip de frauda despre care politicienii tot vorbesc. Controalele CNAS sunt complet ineficiente, iar bratul procurorilor nu a ajuns inca in acest domeniu.

Primarul unui important oras din Romania a afirmat, sub protectia anonimatului, ca rezistenta la reforma a „corifeilor medicali” este foarte mare si ca acest grup transpartinic de interese este printre cele mai influente din politica romaneasca. Sa fie acesta motivul pentru care membrii Comisiei americane pentru Operatiuni Bursiere au observat comisioanele ascunse (spagi) platite medicilor romani de compania farmaceutica Johnson&Johnson, in timp ce autoritatile responsabile de la Bucuresti nu vad deocamdata nimic?

Iata asadar peisajul trist-caragialesc: Emil Boc si Cseke Attila se prefac ca fac o reforma pe care o parte din media se preface ca o critica. In acest timp, banii din sistemul medical se pierd in incompetenta si coruptie, iar romanii sunt europenii cu cea mai scazuta speranta de viata si in viata. ​