SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc

În 1989 toate marile orașe românești aveau un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceste rețele, în timp, au devenit nefuncționale și administrațiile locale au renunțat la ele. Cauzele sunt multe, dar putem enumera câteva: o lipsă de viziune și un management prost ce a dus la disfuncționalități și la lipsa de reparațAii capitale și investiții, o legislație care a dezavantajat consumatorul și un marketing agresiv al distribuitorilor de gaze și a vânzătorilor de centrale de apartament.

Doar câteva orașe din România(1) încă mai dețin un astfel de sistem, din care două ies în evidență: Bucureștiul care deține al doilea mare sistem din lume (după Moscova) dar care poate subcomba oricând și Oradea care are cel mai performant SACET din țară.

Există mai multe opinii, dar cea mai mare „tabără” este a celor care sunt împotriva centralizării distribuției termice. Este de înțeles această poziție, deoarece fiecare trebuie să aibă posibilitatea de a putea să-și administreze consumul.

Autoritățile și specialiștii sunt de acord: centralelele de apartament sunt mult mai poluante(2) și mai puțin economice(3) decât un sistem integrat de încălzire centrală și de distribuție a apei calde.

Termoficarea din România produce pierderi, datorate incompețentei managementului și nu a unei concepții funcționale greșite, incompetență acoperită de subvenții. După ce că sunt puține, companiile termoenergetice aveau în 2015 o datorie de 5,5 miliarde lei, adică 0,75% din PIB(4). Pierderile sunt după cum urmează: 25 – 40% în rețelele de transport și distribuție (în sistemele moderne vestice 5 – 10%), randamentul centralelor care produc căldură este de circa 50-55%, față de 70% standardul occidental, și pierderile la consumator din cauza proastei izolări a apartamentelor, a ineficienței contorizării și a imposibilității de a regla temperatura, sunt de circa 40%.(5)

Pentru a înțelege ce se întâmplă este necesar sa știm cum funcționeză un SACET:

Fig. 1: Schema de funcționare al SACET (Cristian Buzdună)

Avem o centrală electo-termică (CET), care produce prin cogenerare energie electrică și termică. De menționat ca Elcenul bucureștean deține peste 6% din capacitatea funcțională a sistemului energetic național de energie electrică și 13% din capacitățile care nu depind de factorul meteorologic iar de câteva săptămâni funcționează numai cu gaze naturale. Acesta oricum produce o mare cantitate de energie termică. CET-ul încălzește apa la temperaturi de puțin peste 100 grade Cersius pe care o pompează sub presiune în sistemul primar. Aceasta ajunge în stațiile termice și punctele termice, care încălzesc la rândul lor apa din rețelele de cartier, de cvartal sau de bloc și o pompează către consumator. Bucureștiul are rețele secundare de încălzire și de apă caldă de consum pentru 560.000 de gospodării.

Anomalia bucureșteană constă în faptul că producătorul de energie termică este Elcen SA sub patronajul Ministerului Economiei și distribuitorul este fosta regie autonomă RADET, actuala societate Termoenergetica sub patronajul administrației locale bucureștene. RADET – Termoenergetica nu este în stare să întrețină această rețea, nu plătește agentul termic Elcenului și acesta este în pericolul de a intra în faliment. Pierderile sunt imense: 17.520.000 t/an de agent termic în rețeaua primară. Această imensă cantitate este plătită de toți consumatorii iar subvenția este suportată de toată populația Bucureștiului și se ridică la peste 51.000.000 euro anual. În acest moment costul gigacaloriei platită de consumator este de 524,21 de lei cu TVA însă primăria subvenționează prețul, astfel încât la consumator aceasta ajunge la 163,03 lei cu TVA. Primăria nu platește întotdeauna subvenția pe care o datorează și pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în anul 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019).

Singurele investiții semnificative au fost realizate de ELCEN SA: între 2018 și 2020 57.000.000 euro. În ultimii 30 de ani s-au înlocuit doar 18% din rețeaua primară – de transport și doar 13% din rețeaua secundară – de distribuție, restul rețelei rămânând cea dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 27 milioane de euro în RADET și s-au plătit subvenții în valoare de 766 milioane de euro.

SACET-ul oradean prin TERMOFICARE Oradea SA (6) – Companie a Primăriei oradene, integrează producerea energiei termice (o termocentrală veche dar modernizată, similară celor de la ELCEN), transportul și distribuția energiei termice modernizate total prin accesarea de fonduri europene. Nu în ultimul rând un management modern atât la nivelul Primăriei Oradea dar și a Termoficare Oradea SA au condus la creearea unui SACET eficient la care se racordează TOȚI dezvoltatorii imobiliari, absolut de bună voie, din considerente de eficiență economică bazată pe soluții moderne cu rezutantă servicii la înalt nivel tehnic și la costuri accesibile.

Aceste două exemple romanești, chit că unul este negativ, ne fac să înțelegem de ce din ce în ce mai multe orașe occidentale își construiesc și își modernizează SACET-urile existente. Avantajele sunt multiple. Primul este cel al randamentelor și a costurilor: este mai ieftin să produci pentru cât mai mulți clienți decât pentru unul. Poluarea centralelor individuale adunată e mult mai mare decat poluarea unui CET, care mai produce și energie electrică. Noile ternologii pot transforma caldura în frig (trigenerare), ceea ce face ca vara în loc de căldura să avem răcoare. Digitalizarea ne facilitează controlul (online) asupra consumurilor fiecărei familii, putând ca din telefon să programăm temperatura pe camere, să avem desfașurate toate costurile facturate sau sau plătim factura. Mai mult decât atât, putem fi avertizați în cazul unei avarii, a neplății facturii sau asupra oricarei comunicări destinată consumatorului.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”