Sambata se anunta premiile de la "Un Certain Regard"; Nikita Mihalkov – urma care scapa turma?; VIDEO Interviu cu Dan Fainaru de la "Screen International": "De 40 de ani n-am vazut o editie mai slaba"

Ultimele doua filme prezentate in Competitia Oficiala sunt semnate de ungurul Kornel Mundruczo si de rusul Nikita Mihalkov si inchid o editie mediocra pusa in acest an, sub semnul politicului. Criticul israelian de origine romana Dan Fainaru, colaborator al revistei „Screen International” si vice-presedinte onorific al Federatiei Internationale a Criticilor Straini (FIPRESCI) a declarat pentru HotNews ca, desi are rezerve in privinta celor trei lungmetraje romanesti, ele au fost mult mai valoroase decat sectiunile unde au participat.

Dan Fainaru a afirmat ca de aproape 40 de ani de cand vine la Cannes n-a mai intalnit o editie atat de slaba. Pronosticul sau principal pentru Palme d’Or e filmul francez „Des hommes et des dieux” de Xavier Beauvois, desi admite ca filmul sau preferat va fi prezentat de-abia anul viitor).

Urmariti mai jos interviul cu Dan Fainaru

Sectiunea Quinzaine des Realisateurs nu e o sectiune competitiva, desi lungmetrajele de debut prezentate in cadrul ei pot concura pentru Premiul Camera d’Or. In schimb, sponsorii sunt incurajati sa dea premii unor cineasti a caror cariera vor s-o sustina. Unul dintre acestea e Premiul SFR acordat de cunoscutul operator de telefonie scurtmetrajului „Cautare” de Ionut Piturescu. Premiul consta in 2.000 de euro si rasplateste cel mai curajos scurtmetraj din sectiune.

In aceasta seara se anunta si palmaresul sectiunii Un Certain Regard unde in acest an Romania a avut doua filme – „Marti, dupa Craciun” de Radu Muntean si „Aurora” de Cristi Puiu. Oricare va fi decizia juriului prezidat de cineasta franceza Claire Denis, prestanta cinematografiei romane nu s-a diminuat in acest an – dovada ecourile avute de filmele de mai sus care, impreuna cu cele avute de „Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”, de Andrei Ujica, prezentat in Selectia Oficiala hors competition, au aratat ca Romania inca e „pe val”.

Nikita Mihalkov revine cu al doilea soare, dupa 16 ani

Filmul lui Kornel Mundruczo, „Szelid Teremtes- A Frankenstein Terv”, adaptarea libera a clasicei povesti a lui Frankenstein spuse de Mary Shelley, are putine sanse de a aspira la Palme d’Or, desi povestea regizorului (interpretat de insusi Mundruczo) care isi regaseste dupa 16 ani fiul adolescent-monstru, a carui existenta a ignorat-o, avea o buna bucata reusita, cand liniile de forta deveneau vizibile iar filmul lua forma unui thriller bine intins, noi asteptand ca regizorul sa-si distruga pana la urma monstruoasa creatie. Ceea ce nu s-a intamplat tocmai asa, finalul lasand totul in aer si pe noi cu o oarecare frustrare.

Ultima voce din Competitia Oficiala i-a apartinut legendarului Nikita Mihalkov. In 1994, acesta pleca de pe Croazeta cu Marele Premiu al Juriului pentru „Utomlyonnye Solntsem”/”Burnt By The Sun” (si suparat ca nu a luat Palme d’Or-ul). Dupa 16 ani revine cu partea a doua, „Utomlyonnye Solntsem 2: Predostoyanie”/”Burnt By The Sun 2: The Exodus”.

Mihalkov recurge la o desfasurare impresionanta de forte pentru o pledoarie antimilitarista situata pe fondul celui de-al doilea razboi mondial (zicem noi dupa ce vedem grozaviile atat de veridice pe ecran, pentru a le arata tinerilor cum s-a castigat razboiul – spune el). Mihalkov a recunoscut ca ideea filmului i-a venit vazand „Saving Private Ryan” , cand a resimtit nevoia de a arata ca nu aliatii singuri au castigat al doilea razboi mondial.

Cat priveste al doilea scop al filmului, el se refera la constiinta concetatenilor sai pe care cineastul a vrut s-o solicite facandu-i sa se gandeasca cum se raporteaza la cei care si-au dat viata pentru ei.

„Burnt By The Sun 2” e o epopee de o amplitudine impresionanta, cu multe momente de calitate atat dintre scenele de razboi sau altele emblematice pentru resorturile delicate ale perioadei, dar si cu altele tributare unui cinema traditional deja „ars de soare” – vezi busturile albe ale lui Stalin transportate cu un vapor care va sari in aer.

Daca Gordon Gekko spunea in „Wall Street” ca „lacomia e buna”, Nikita Mihalkov pare sa spuna ca „razboiul e bun, depinde insa cine il castiga”. Pentru ca degeaba spui ca „Balada soldatului” e un film in care sensul eroic e plin de clisee, cand propui un film de o violenta si o cruzime mult mai mari doar ca sa arati adevaratul pret cu care a fost castigat razboiul.