Samoila Szabo: Solicitarile de finantari s-au inmultit sub presiunea aderarii la UE

Preocupat de steguletele rosii din agricultura, dar destul de optimist in ceea ce priveste cheltuirea banilor europeni, presedintele Agentiei de Plati pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala – SAPARD, Samoila Szabo, a declarat pentru HotNews.ro ca mai sunt disponibile doar 200 de milioane de euro din banii UE.

Asta nu inseamna ca Romania va putea cheltui toate cele 1.4 miliarde de euro alocate pentru dezvoltarea zonelor rurale. Szabo a mai spus ca gradul de absorbtie nu a fost integral nici in cazul celorlalte tari ce au aderat la UE.

HotNews.ro: Programul SAPARD a demarat cu intarziere, a fost derulat cu dificultate. Care este acum situatia?

Samoila Szabo: Lucrurile trebuie vazute in doua feluri. Partea de depuneri de proiecte pentru finantare si partea de plati. Pe partea de depuneri, ceea ce intereseaza beneficiarul, in prezent mai putem primi proiecte in valoare maxima de circa 200 milioane euro. S-a ajuns la o medie a depunerilor de 50 milioane euro pe luna. Estimam ca in patru luni si ceva, fondurile vor fi epuizate. Pana acum media era de 10-15 milioane pe luna, deci a crescut de 4-5 ori.

Ritmul de contractare a crescut in ultima perioada, inainte era foarte greoi. Pe partea de plati, noi platim acum proiectele care s-au contractat acum un an, un an si ceva. Media de implementare a unui proiect este de un an si jumatate. Deci ceea ce platesc acum a fost contractat in anul 2004, inceputul anului 2005.

Cresterea ritmului de plata va urma la circa un an de la acest boom al primirii de proiecte. Va fi un varf de plata estimat in 2007.

HotNews.ro: Si totusi lucrurile au mers cu mare intarziere? Cine este de vina?

S.Szabo: Nu am cum sa-mi asum faptul ca pana in 2005 nu s-au depus proiecte. Cresterea depunerilor a inceput in a doua jumatate a anului trecut. Programul a pornit cu o intarziere de doi ani si jumatate. Oficial, SAPARD-ul trebuia sa porneasca in 2000. Primul proiect s-a primit in luna august a anului 2002 din cauza organizarii acreditarii Agentiei.

S-a pornit cu partea de infrastructura, care a mers repede. Consiliile locale au prins firul repede, masurile private insa au pornit mai greu.

Oamenii s-au speriat de complexitatea documentatiei, de partea de cofinantare de 50%, de faptul ca se ramburseaza cheltuieli, deci pe langa cei 50% mai trebuie sa aiba un fond de rulment.

Agentia recomanda ca beneficiarii, pe langa cei 50% necesari pentru a asigura cofinantarea, sa aiba disponibil un „fond de rulment”, care inseamna circa 10-20% din suma totala (pentru Masura 1.1 de industrie agroalimentara) sau 5-10% (pentru celelalte masuri). Aceasta suma nu este ceruta de Programul SAPARD si ea nu se pierde, ci se recupereaza din rambursarile efectuate de Program.

Practic, pentru a evita anumite blocaje (plati anticipate catre furnizori, cererea de plata nu este conforma si trebuie refacuta etc.) in derularea proiectului se recomanda existenta acestor sume.

HotNews.ro: Cit de usor este pentru o persoana interesata sa obtina o finantare SAPARD pentru a demara un proiect?

S. Szabo: In mare, procesul incepe cu depunerea proiectului la un birou regional, unde se face o prima verificare in prezenta beneficiarului. Daca proiectul a trecut de aceasta etapa, el este declarat proiect conform, deci bun pentru SAPARD.

Dupa aceasta, Agentia face verificarea documentara si verificarea pe teren a proiectului conform, dupa care, daca acesta este in regula, e declarat proiect eligibil. Adica poate fi finantat.

A treia faza este notificarea, respectiv beneficiarul este anuntat ca i s-a alocat suma aferenta si ca poate trece la implementarea proiectului. Notificarea inseamna suma care i se aloca in mod virtual unui beneficiar. Dupa notificare, acesta isi incepe practic documentatia pentru achizitia de utilaje, servicii si lucrari.

Dupa ce beneficiarul incheie documentatia, aceasta este depusa la Agentie si urmeaza incheierea contractului. Asadar contractul nu se incheie la momentul alocarii sumei, ci putin mai tarziu.

HotNews.ro: Pare un proces complicat. Cit dureaza toate aceste etape?

S.Szabo: In general, de la depunere si pana la notificare, deci pana la momentul in care beneficiarul se poate apuca de proiect, dureaza cam sase saptamani. Dupa notificare este deja doar responsabilitatea beneficiarului. Acesta are la dispozitie trei luni pentru a-si stabili bugetul de achizitii.

Daca depaseste acest interval, poate solicita o prelungire, care i se acorda daca este justificata.

HotNews.ro: Totusi, intarzieri mari se inregistreaza pina in momentul in care se fac primele plati.

S.Szabo: Acest lucru iarasi depinde de beneficiar, pentru ca el trebuie sa deruleze proiectul, sa cumpere utilaje, sa coordoneze lucrarile etc. Intr-adevar, au mai fost probleme si-n cadrul agentiei, pana la un anumit punct, deoarece s-au intarziat platile.

In ultimul an insa am reusit sa flexibilizam sistemul de plati, astfel ca orice cerere de plata este onorata cam la jumatatea termenului oficial, care este de 90 de zile.

In general, platim 50% din valoarea proiectului. Exista un sprijin pentru tinerii fermieri sub 40 de ani, unde platim 55% din proiect, pentru fermele din zona Montana – dam 60%, daca este tanar si din zona montana platim 65%, daca este intr-o zona declarata calamitata atunci platim 75%.

HotNews.ro: Recent, un reprezentant al Delegatiei Comisiei Europene in Romania, declara ca e nevoie de o imbunatatire a ritmului de contractare a fondurilor SAPARD, sute de milioane de euro riscand sa nu fie absorbite in timp util. Cum comentati?

S.Szabo: Nu pot sa-i reprosez o necunoastere a procedurilor interne, dar dumnealui s-a uitat numai la contractari. Numai ca partea de contractare se desfasoara mai tarziu si deci valoarea proiectelor contractate creste mai greu. Pentru mine este importanta cifra proiectelor notificate si pentru care a inceput deja implementarea.

Aceasta este cifra reala, iar o alta cifra importanta este cea a numarului de proiecte care au intrat in sistem, deci valoarea proiectelor conforme, pentru ca in momentul in care valoarea proiectelor conforme depaseste plafonul cumulat al alocarii financiare eu trebuie sa ma opresc cu primirea proiectelor.

Asta inseamna ca in sistem am destule proiecte pentru care am nevoie de 6 saptamani sa le notific si – in termen de 2-3 luni – sa le contractez.

Cifra de contractat este mai putin relevanta pentru noi, dar juridic vorbind este cea mai palpabila. Pe de alta parte, intr-adevar trebuie vazut procesul intr-o dinamica. Acum un an, prin lunile martie-aprilie, primeam proiecte de o valoare de cel mult 15 milioane de euro pe luna, valoare eligibila.

Acum ultima depunere in luna mai a fost de peste 200 de milioane de euro si am avut in mod curent – numai pe masurile private – depuneri de peste 50 milioane euro. Asadar, programul a crescut de cel putin 3-4 ori, ca volum de depunere.

Eu estimez ca vom mai aloca fonduri doar pana in lunile august – septembrie ale acestui an. Din noiembrie ii vom notifica pe toti cei carora le putem da bani din SAPARD.

HotNews.ro: Care este ponderea proiectelor publice si private in totalul proiectelor?

S.Szabo: In totalulul depunerilor, proiectele publice sunt acum mai putine. Per total program insa, asa cum s-a negociat initial cu Uniunea Europeana, programul trebuia sa aloce 40% din valoarea totala a programului proiectelor publice iar restul proiectelor private.

Din valoarea totala, respectiv 1,4 miliarde euro, circa 500 milioane de euro erau alocate proiectelor publice, infrastrucura locala, restul urmand a fi atribuiti pe masurile private.

In prezent, procentul e cam jumatate – jumatate, pentru ca fata de valoarea initiala s-au mai realocat circa 160 milioane euro pentru refacerea zonelor afectate de calamitati, deci s-a luat de la partea privata si s-a dat catre cea publica.

In prezent, suma alocata proiectelor publice este total acoperita, deci nu mai primim proiecte publice. Singurele fonduri publice pe care le mai putem da sunt pentru modernizarea celor 16 laboratoare sanitar veterinare ale SPSA. De asemenea, in sesiunea din iunie mai acordam fonduri Consiliilor locale pe proiecte pentru drumurile forestiere, dar sunt sume mici.

HotNews.ro: De ce proiectele private au inceput sa fie depuse atit de tirziu?

S.Szabo: In primul rand, deoarece ne trezim in al doisprezecelea ceas. Oamenii au inceput sa se gandeasca tarziu ca se poate obtine finantare. Apoi au vazut ca totusi exista persoane care au finalizat un astfel de proiect si si-au au dat seama ca nu este imposibil.

Pe de alta parte, cred ca la mijloc mai e si faptul ca in ultima vreme s-au inchis multe unitati de procesare lapte si carne pentru ca nu au fost conforme cu standardele minime. Pentru a se conforma, multi au vazut o oportunitate in programul SAPARD. In ultimul rand este vorba despre aparitia unei piete de consultanta, care a inceput sa invete lectia odata cu beneficiarii.

HotNews.ro: Cam cat castiga astfel de firme de consultanta?

S.Szabo: Am auzit de cifre de pana la 10%-12% din valoarea proiectului. Poate fi mai mult, poate fi mai putin, nu stiu.

HotNews.ro: Pe ce domenii au venit cele mai multe proiecte private?

S.Szabo: Pe procesari lapte si carne, pe ferme de vaci cu lapte, pe agroturism (ca numar, nu ca valoare pentru ca aici suma maxima alocata unui proiect este de 200.000 euro). Avem proiecte private foarte mici, in valoare de 10.000 de euro, dar si proiecte de 4 milioane de euro, care sunt destul de multe.

Pe partea proiectelor publice, limita maxima alocata pentru un proiect de infrastructura este de 1 milion de euro.

HotNews.ro: Din experienta de pina acum, ce probleme sunt cu proiectele SAPARD?

S.Szabo: Cu proiectele publice am avut mari probleme legate de calitate: am cerut refaceri, am taiat bani. Exista si o lista neagra a firmelor de constructii, care nu a mai fost actualizata de mult dar acum vom mai incadra in lista alte cinci firme care nu am mai vrea sa fie implicate in proiecte SAPARD.

La proiectele private cu calitatea este o problema mai mica. Beneficiarul este interesat, cofinanteaza si are mai multa grija. In schimb, am gasit preturi de achizitie mult umflate fata de valoarea de piata., chiar dublu. S-au gasit achizitii suspecte, de la firme cu oarecare interese, cu scopul de a obtine un profit mai mare. In problema asta am reziliat si un contract.

O persoana a creat artificial o firma care fara experienta fara nimic a castigat, la concurs de oferte, licitatia pentru constructia de pensiuni. Si am cerut un control.

De regula noi nu prea controlam contabilitatea, ne bazam mai mult pe alte organe ale administratiei de stat care fac controale financiar – contabile, am cerut o parere Garzii Financiare si am constatat ca la un contract de sase miliarde firma avea un profit de 2 miliarde, deci o rata a profitului de 30%. In aceasta situatie am reziliat contractul.

In general insa, incercam sa aplicam doar masuri corective si nu rezilieri automate.

HotNews.ro: In acest moment cam cate datorii are Agentia?

S.Szabo: Nu stiu sigur cifra. Nu e totusi prea mare. Procentul de probleme, valoric, este undeva la 3% din sumele derulate in acest program. Eu zic ca cifra nu e mare.

HotNews.ro: Cat mai dureaza programul SAPARD?

S.Szabo: Se termina in 2006. Partea de alocare de fonduri se termina la sfarsitul acestui an, dar proiectele care se aloca in 2006 beneficiaza de doi ani pentru derulare. Practic, partea de plata a SAPARD-ului se termina in 2008.

Acum mai sunt fonduri ce depasesc putin 200 de milioane de euro. Restul sunt proiecte care sunt in sistem si care sunt in curs de procesare. Este foarte greu sa fac o estimare a platilor, pentru ca nu depinde numai de Agentie. Eu am de platit 1,4 miliarde euro pana in 2008. Pana acum am platit aproximativ 505 milioane euro.

Riscul aici este sa nu pot plati toate proiectele, mai ales daca beneficiarii nu vin cu plata. In momentul de fata, marea mea problema este ca tot acest ciclu, in care si beneficiarul trebuie sa-si faca treaba la care s-a angajat, merge foarte greu si avem foarte putine metode de a grabi acest proces.

Eu platesc proiecte din 2004 si din 2005. Anul trecut au fost multe calamitati si chiar daca nu toate zonele au fost calamitate, a plouat de trei ori mai mult decat de obicei. Din aceasta cauza multe proiecte au stagnat sau au cerut amanari. In 2005 proiectele de constructii au mers la jumatatea ritmului normal.

HotNews.ro: Ce ar putea grabi procesul?

S.Szabo: Cred ca presiunea situatiei actuale. Eu zic ca accelerarea ritmului de depuneri a fost datorata tot de presiunea aderarii la Uniunea Europeana, de constientizarea ca trebuie sa te aliniezi la anumite standarde ca sa mai ai un anumit profit.

HotNews.ro: Cum a evoluat programul SAPARD in alte tari?

S.Szabo: Cam peste tot programul a crescut aproape de final, iar absorbtia nu a fost integrala. Practic absorbtie de 100% nu a existat, ba chiar au existat tari in care acest grad de absorbtie a fost de 70%, procent care zic eu nu este deloc rusinos.