Scandal în parlament: Legea pentru combaterea spălării banilor, respinsă inițial de Camera Deputaților. La cererea PSD, votul a fost reluat și proiectul a trecut / Din sală s-a strigat "Hoții!" / ONG-urile ceruseră respingerea
Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin care se transpune o directivă europeană, a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, care este for decizional, la a doua încercare. Proiectul fusese respins inițial, mai fiind nevoie de două voturi pentru a trece. Liderul deputaților PSD a cerut reluarea votului, susținând că au fost deputați PSD în sală care nu apar pe lista de vot. La reluarea votului, proiectul a trecut, generându-se strigăte din sală.
S-a creat rumoare în sală și s-a auzit strigându-se „Hoții!”. Deputatul PNL Pavel Popescu (n.r. nu un deputat USR, așa cum am relatat inițial în mod eronat în știre) a declarat de la microfon, adresându-se celor din PSD: „Să vă fie rușine!”, acuzând încălcarea regulilor parlamentarismului.
În replică, deputatul Florin Iordache, cel care prezida ședința, i-a îndemnat pe aceștia să „învețe până luni regulamentul”.
La primul vot au fost 163 de voturi pentru, 115 împotrivă și 4 abțineri, iar la al doilea – 170 voturi pentru, 70 împotrivă și o abținere.
Cei de la UDMR nu au votat deloc, în ciuda amendamentului adoptat luni care îi viza direct, și anume exceptarea „organizațiilor cetățenilor aparținând minoritățiilor naționale, membre ale Consiliului Minoritățiilor Naționale” de la obligativitatea ca asociațiile și fundațiile să raporteze instituțiilor statului toti beneficiarii finali. Această prevedere a fost contestată de ONG-uri, care au cerut parlamentarilor să nu voteze proiectul.
Cum s-a votat la a doua încercare
Au votat pentru: 141 PSD, 18 ALDE, 11 minorități. Au votat contra: 49 PNL, 2 USR (grupul părăsise sala în semn de protest), 9 PMP, 10 neafiliați.
Liderul de grup de la Cameră al PSD, Daniel Suciu, a venit să ceară reluarea votului după ce deputații Varujan Pambuccian, Marton Arpad și Victor Ponta vorbiseră de la tribună, pentru a își explica votul. Suciu a afirmat că deputații Alexandru Rotaru și Marcel Ciolacu au votat și nu apar pe lista de vot și a cerut să fie reluat votul. Propunerea a fost suspusă la vot de Florin Iordache și a trecut, apoi legea a fost din nou votată.
Marton Arpad afirmase că „dacă s-ar fi renunțat la trei articole, dacă s-ar fi găsit un compromis”, legea ar fi trecut, și a spus că proiectul trebuie repus din nou la Senat. La rândul său, Victor Ponta a declarat că acest proiect, dacă trecea, ar fi fost neconstituțional, și rezultatul „unui târg murdar.”.
Ponta se referă la faptul că luni, în comisia juridică, într-o ședință ad-hoc, deputații din majoritatea parlamentară au adoptat un amendament la proiect cu dedicație pentru UDMR, și anume exceptarea „organizațiilor cetățenilor aparținând minoritățiilor naționale, membre ale Consiliului Minoritățiilor Naționale” de la obligativitatea ca asociațiile și fundațiile să raporteze instituțiilor statului toti beneficiarii finali.
Deputații PNL și USR s-au opus modificărilor propuse dar acestea au fost adoptate cu votul reprezentanțiilor PSD.
Ioan Cupșa, deputat PNL: „În şedinţa comisiei s-a modificat un singur lucru – organizaţii, asociaţii, fundaţii sau cum s-or fi numind ele ale minorităţilor, cele care au reprezentanţi în Parlamentul României, nu vor fi entităţi raportoare, deci nu vor avea aceleaşi obligaţii ca toate celelalte asociaţii şi fundaţii. Este nevoie să transpunem această directivă, intrăm în infringement, ceea ce va însemna o corecţie financiară serioasă pentru România, dar nu astfel. Asociaţiile şi fundaţiile, parte din societatea civilă, vor fi pur şi simplu bulversate de modificările care se aduc prin această transpunere obligaţiilor pe care le au. Gândiţi-vă că vor trebui să raporteze ca beneficiari reali fiecare persoană care poate fi identificată ca beneficiar final al serviciilor sociale pe care acestea le prestează. Noi vom vota împotriva acestui text de lege, deşi netranspunerea ne costă pe fiecare dintre noi destul de mulţi bani”.
O altă modificare votată se referă la interzicerea emiterii de acţiuni la purtător.
„Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii”, prevede textul adoptat.
Deputații au votat și ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi. Membrii comisiei au înlocuit astfel termenul inițial de „persoane expuse politic” cu cel de „persoane expuse public”.
Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
ONG-urile au cerut deputaților să nu voteze
40 de organizații neguvernamentale le-au solicitat deputaților să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală, printr-o scrisoare deschisă, potrivit Mediafax.
”În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activității asociaţiilor şi fundaţiilor din România.
Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaților să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR și ai reprezentanților minorităților naționale să nu accepte această înţelegere propusă de guvernare, prin care organizațiile minorităților naționale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.
Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și instituții puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile și cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizaţia poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligaţia de raportare per se, ci de subiecţii acestei obligaţii: persoanele fizice care beneficiază de asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor”, se arăta în scrisoarea organizațiilor non-guvernamentale.
INTERVIURILE HotNews.ro