Scriitorul căruia i s-au înscenat răpirea și moartea ca să scape de Ceaușescu a murit la 79 de ani
Stabilit din 1977 în Franța, scriitorul Virgil Tănase a murit la vârsta de 79 de ani, informează redacția RFI România.Disident anti-comunist, lLa începutul anilor 80, Tănase a fost protagonistul unui episod de film.
Născut în iulie 1945 la Galați, Virgil Tănase a fost prozator, dramaturg, eseist, traducător și regizor de teatru. A studiat filologia la Universitatea din București și regia de teatru la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale”. S-a stabilit în Franța în 1977 unde a obținut un doctorat în sociologia și semiologia artei. A predat Istoria civilizațiilor la Institutul Internațional de Imagine și Sunet din Paris. A condus Institutul Cultural Român de la Paris. A publicat romane în limba română și în franceză, a realizat zeci de spectacole în Franța și în România. Virgil Tănase a realizat pentru RFI mai bine de 300 de cronici bilingve, potrivit RFI.
O răpire jucată
În urmă cu șapte ani, ziarul Libertatea relua povestea răpirii înscenate a lui Virgil Tănase, în Franța. Se întâmpla în primăvara lui 1982, după ce Tănase a publicat în revista Actuel un articol virulent la adresa lui Nicolae Ceaușescu, și a devenit ţinta Direcţiei de Informaţii Externe (Securitatea externă a regimului comunist).
În acest context, potrivit Libertatea, este activat un agent din Franţa, Matei Haiducu, cu misiunea de a-l elimina pe Virgil Tănase. Numai că Haiducu trădează și colaborează cu contraspionajul francez.
”La 20 mai 1982, la ieşirea din locuinţa sa din Paris, Virgil Tănase este răpit. Soţia sa, îngrijorată, fără veşti, telefonează la DST(n.r. – serviciul de contraspionaj francez). A doua zi, însoţită de doi poliţişti ai acestui serviciu, ea reclamă la comisariatul din cartier dispariţia soţului său. A fost cu atât mai perfectă în rolul său de soţie îngrijorată, cu cât ea nu ştia ce s-a întâmplat cu soţul său şi că este pe cale să se joace o mare comedie […] Din verificare în verificare, DST a căpătat convingerea că nu este vorba despre o manipulare (n.r.-faptul că asasinul comunist a trădat). S-a decis o înscenare de proporţii: s-a lansat zvonul morţii lui Virgil Tănase şi a lui Paul Goma”, se arată în cartea “Des affaires très spéciales (1981-1985)”(n.r. – Afacerile delicate 1981-1985) scrisă de jurnaliştii francezi Jacques-Marie Bourget şi Yvan Stefanovitch.
După ce planul este dezvăluit în presa franceză, Tănase reapare la trei luni de la momentul răpirii sale în redacția revistei Actuel și vorbește despre planul său de salvare.
„Scria într-o română remarcabilă”. Nu și-a mai văzut ultimul roman tocmai publicat
„Virgil Tănase vorbea și scria o limbă română cum rareori mi-a fost dat să aud sau să citesc în spațiul românesc, la scriitorii români chiar rămași în țară. Virgil Tănase a făcut o teză de doctorat de semiotică cu Roland Barthes la Paris, deci una din cele mai mari figuri ale structuralismului, ale intelectualității anilor ’80 parizieni. Și nu oricine făcea un doctorat cu Roland Barthes. Deci avea o forță a cuvântului, o acuratețe a cuvântului și în română și în franceză, și nu trecea dintr-o limbă în alta, cum se întâmplă adesea celor care trăiesc o sumă de ani în altă țară. Planurile lingvistice interferează de multe ori. Nu, la Virgil Tănase fiecare limbă era la locul ei, cu caracteristicile ei și cu farmecul ei, al fiecăreia. Virgil Tănase a scris și câteva, dar absolut remarcabile, monografii ale unor mari scriitori: a lui Saint-Exupery, Dostoievski și alții. A fost și regizor. A pus în scenă el însuși o mulțime de piese Micul prinț, între altele, într-o formulă cu totul inedită, care s-a jucat ani de zile la Paris, la un mic teatru din centrul Parisului”, a declarat pentru RFI, Simona Modreanu, directorul editurii Junimea de la Iași, care care a lucrat la ultimul roman scris de Virgil Tănase care tocmai ce a fost publicat în România.
În limba română, Tănase are mai multe cărți publicate, printre care „Zoia”, „Comedii politice”, „Leapșa pe murite” sau „Apocalipsa unui adolescent de familie”.
