„Se întâmplă să nu putem opera din cauza lipsei de sânge”. Problema pe care România nu a rezolvat-o nici cu stimulente financiare 

Un milion de români au nevoie anual de sânge, în timp ce numărul celor care și donează este de trei ori mai mic, arată datele oficiale obținute de HotNews.ro. „Numărul celor care donează în mod regulat nu e suficient pentru a acoperi nevoile spitalelor din Capitală”, spune directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București, Lucia Grijac, într-un dialog cu HotNews. Totodată, mai mulți medici vorbesc, pentru HotNews despre „situații în care operații au fost amânate din cauza lipsei de sânge”. Care sunt problemele cu care se confruntă și ce face România diferit de alte țări europene? 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), alături de Annalisa Godi (Il Sole 24 Ore  – Italia), Maria Delaney (The Journal Investigates –  Irlanda), Marina Kelava (H-Alter –  Croația), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Justė Ancevičiūtė (Delfi – Lituania), Julie Šafová (Deník Referendum – Cehia), Eva Papadopoulou (Efsyn – Grecia). 

Aproximativ 2% dintre români au donat sânge, în 2024. Este o medie sub cea europeană, care se ridică la 3,1% din populație. Mai exact, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătăți, rata medie a donării în Europa este de 31,5 la 1.000 de locuitori, în vreme ce, în România, este de 18,5 la 1.000 de locuitori. 

În România, criteriile de donare de sânge sunt similare cu cele din majoritatea țărilor europene: vârsta între 18 și 60 de ani și o stare de sănătate bună. O excepție poate fi considerată Austria, unde se poate dona sânge până la vârsta de 70 de ani. 

La fel ca în celelalte țări, există criterii de excludere temporară și permanentă de la donare, precum boli cronice grave, boli infecțioase, consum recent de alcool sau medicamente. 

România încearcă să atragă donatori cu stimulente financiare, contrar regulamentului european

Spre deosebire de multe țări europene, România le oferă donatorilor și stimulente financiare. De la începutul anului 2024, donatorii primesc tichete de masă în valoare de 280 de lei. Suma a crescut de patru ori, de la 68 de lei, prin decizia fostului ministru al Sănătății Alexandru Rafila. 

Stimulente sunt acordate și de Croația, donatorii primesc un prânz gratuit, iar cei care au făcut peste 30 de donări primesc transport public gratuit. În Cehia, este oferită o zi liberă în ziua donării, precum și vouchere pentru transportul public. În plus, unele spitale organizează concursuri și pun la dispoziție premii pentru a îi motiva pe donatori.

Iar în Grecia sunt oferite mai multe zile libere.

În majoritatea țărilor europene însă, nu sunt oferite stimulente financiare, precum în România. De astfel, un regulament adoptat în mai 2024 de Consiliul European prevede, printre altele, eliminarea plății pentru donarea de sânge. 

Este politica aplicată și în Irlanda, donarea de sânge este un act altruist, fără să fie acordate stimulente. 

Ministrul irlandez al Sănătății anunța, anul trecut: „Nu există intenția de a oferi stimulente, fie financiare, fie sub formă de vouchere, pentru a încuraja oamenii să doneze sânge sau trombocite. Această politică de donare voluntară și neremunerată este în mare măsură în conformitate cu majoritatea celorlalte țări și organisme de conducere, inclusiv Alianța Europeană a Sângelui”. 

Situația este similară și în Austria, unde donarea de sânge voluntară și neremunerată, fiind considerată un act de solidaritate, potrivit Crucii Roșii, care este responsabilă de gestionarea donării de sânge. 

Autoritățile austriece din domeniul sănătății consideră că dacă s-ar oferi stimulente donatorilor de sânge, aceștia ar putea fi tentați să ascundă informații relevante pentru determinarea eligibilității lor.

Bonurile de masă de 280 de lei au atras donatori, însă nu foarte mulți 

România a decis însă să acorde stimulente. Iar această strategie a adus, anul trecut, aproximativ 30.000 de donatori în plus, față de 2023, arată cifrele transmise de Institutul Național de Transfuzie Sanguină, la solicitarea HotNews.

Evoluția donatorilor de sânge:

• 2024: 354.342 de români au donat sânge / 487.966 de unități de sânge 
• 2023:  323.662 de români au donat sânge / 425.153 unități de sânge 

Pentru anul 2025, sunt centralizate deocamdată doar cifrele din trimestrul I: 118.206 donatori.  

„Numărul total al donărilor de sânge în Romania a fost de aproape jumătate de milion în anul 2024, ceea  face ca numărul de donări per capita sa fie la un nivel comparabil cu al altor state europene”, afirmă Tania Mihalcia, directoarea Institutului Național de Transfuzie Sanguină, într-un dialog cu HotNews.

Ea se referă la numărul donărilor, nu la numărul donatorilor, căci donarea de sânge se poate face la fiecare două luni. 

O cerere „constant ridicată”

Directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București, Lucia Grijac, arată însă, într-un dialog cu HotNews, că, deși Bucureștiul „concentrează cea mai mare populație urbană din țară și implicit, are un potențial important de donatori, numărul celor care donează în mod regulat nu este suficient pentru a acoperi integral nevoile spitalelor din Capitală”.

Cererea de sânge și componente sanguine este „constant ridicată”, deoarece „în București sunt concentrate cele mai mari spitale, unități de urgență, centre de transplant, clinici universitare și centre de oncologie, unde se tratează pacienți din toată țara, nu doar din Capitală”, adaugă directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din București.

În aceste condiții, mai spune Lucia Grijac, stocurile „trebuie să fie permanent asigurate pentru intervenții chirurgicale majore, tratamente oncologice, transplanturi sau accidente grave”. 

„Facem parte dintr-o rețea națională de transfuzie, iar în situațiile în care există un deficit de componente sanguine în Capitală, colaborăm cu colegii noștri din centrele de transfuzie din țară”, explică ea cum funcționează sistemul. 

„Operații amânate din cauza lipsei de sânge”

Sunt și medici care vorbesc despre „situații în care operații au fost amânate din cauza lipsei de sânge”.

„Dacă nu avem suficient sânge, nu putem intra în sala de operație”, a declarat, într-un dialog cu Hotnews, Radu Zamfir, medic chirurg la Institutul Clinic Fundeni. 

Mai ales că „necesarul de sânge e direct proporțional cu complexitatea unei intervenții chirurgicale și cu patologiile conexe ale pacientului. Cu cât o operație este mai complexă, cu atât necesarul de sânge e mai mare, deoarece acel sânge e plasa de siguranță a pacientului pentru situațiile neprevăzute”, explică dr. Radu Zamfir.

„Practic, la un moment dat poate surveni o situație în care apar pierderi de sânge mai mari, iar în acel moment, cantitatea de sânge care este pierdută trebuie înlocuită. Prin această rezervă de sânge, reducem la minim posibil riscurile pentru pacient”, adaugă dr. Radu Zamfir. 

„Cererea va fi întotdeauna mai mare decât poate fi acoperită”

Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București, spune, la rândul său, că „se mai întâmplă să nu putem opera din cauza lipsei de sânge, în special pacienți cu grupe rare de sânge”.

Chirurgul oncolog subliniază însă că „trebuie să fim conștienți că ideal, în privința sângelui, nu va fi niciodată. Idealul poate că se va atinge când se va descoperi un produs care să înlocuiască sângele, pe care să îl fabricăm așa cum fabricăm alte medicamente. Dar nu atâta timp cât depindem de donarea de sânge”, spune el, pentru HotNews. 

„Până atunci, cererea va fi întotdeauna mai mare decât poate fi acoperită. Este aceeași situație ca la transplant: de fapt, vorbim despre același lucru – sângele este un țesut pe care îl luăm de la o persoană pentru altă persoană”, explică dr. Bogdan Tănase.

„Ziua unui medic care tratează pacienți cu leucemie începe la Centrul de Transfuzie”

Prof. dr. Daniel Coriu este medic primar hematolog și conduce Departamentul de Hematologie al Institutului Clinic Fundeni. Aici sunt tratate cele mai grave boli de sânge, de la anemii până la leucemie, limfom sau mielom.

„Singura soluție să ajutăm pacientul este să-i dăm transfuzii, să venim cu suport din afară”, explică medicul, într-un dialog cu HotNews. Și „nu de puține ori, nu avem preparate de sânge”, spune doctorul. Este o „nevoie majoră” de care se lovește și el, și colegii săi. 

„Ziua unui medic hematolog care tratează pacienți cu leucemie acută începe cu vizita la Centrul de Transfuzie Sanguină, ca să vedem ce preparate de sânge avem pentru pacienții noștri”, mărturisește Daniel Coriu. 

Dacă nu le găsesc în București, medicii iau la rând alte centre din țară: Ploiești, Pitești, Slobozia, Galați sau Constanța. 

„O mare, mare urgență pentru noi”

„Cea mai mare provocare este să facem rost de preparate de trombocite”, arată prof. dr. Daniel Coriu, fost președinte al Colegiului Medicilor. 

El spune că, din cauza lipsei acestor preparate, „nu de puține ori avem accidente majore, accidente hemoragice la pacienți”. „Deci da, există o lipsă de sânge, există o lipsă a acestor preparate de sânge și știm cu toții foarte bine, sângele nu se poate produce. Sângele se donează”, adaugă el. 

„După donare, sângele urmează o procesare care se întâmplă la Institutul de Transfuzii și acolo se face separarea pe diferite preparate – plasmă, masă eritrocitară și masă trombocitară. Dintre toate aceste preparate, ceea ce nou ne lipsește în mod constant este substituția cu produse de trombocite. Deci aceasta este o mare, mare urgență pentru noi”, continuă doctorul. 

El explică ce se întâmplă când apar astfel de situații: „când trombocitele scad sub 10.000, există oricând riscul să apară o hemoragie cerebrală cu risc vital. Și de fapt, majoritatea pacienților noștri cu leucemie acută decedează din cauza hemoragiei cerebrale sau din cauza infecțiilor”. 

Ce spune directoarea Institutului Național de Transfuzie 

De partea cealaltă, Tania Mihalcia, directoarea Institutului Național de Transfuzie Sanguină, afirmă că, de fapt, gradul de acoperire a cererii de sânge în România este „aproape maxim” și este „o percepție de lipsă a sângelui”. 

„Percepția de lipsă a sângelui este mai degrabă influențată de disponibilitatea imediată a unui anumit tip de component cu o grupă rară în populația donatoare, cu atat mai mult în cazul componentelor cu perioadă de valabilitate scurtă. Acest fenomen este legat de disponibilitatea donatorilor cu grupe rare de a dona, de frecvența cu care aceștia donează și de starea lor de sănătate”, spune ea. 

Care sunt considerate principalele cauze pentru care românii nu donează sânge și cum stau alte țări, în a doua parte a articolului, ce va fi publicată în zilele următoare. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.