Secretul radioactiv de sub gheața Groenlandei moștenit de Donald Trump dacă va prelua controlul asupra insulei

Un „oraș” de mult pierdut, îngropat sub gheața Groenlandei, abandonat de americani în timpul Războiului Rece, i-ar putea da bătăi de cap lui Donald Trump dacă președintele ales al SUA își va pune în aplicare amenințarea de a prelua controlul asupra vastei insule arctice, scrie Politico.

Baza militară americană Camp Century a fost construită în 1959, în timpul Războiului Rece, în încercarea de a dezvolta locuri de lansare nucleară care să poată supraviețui unui atac rusesc.

Proiectul, care presupunea săparea unei rețele de tuneluri prin stratul de gheață al Groenlandei și era alimentat de un mic reactor nuclear, a fost considerat nefezabil din cauza gheții care se deplasa constant, iar americanii au renunțat la idee în 1967.

Deși americanii au dezmembrat reactorul și au luat cu ei camera de reacție nucleară atunci când au plecat la sfârșitul anilor ’60, au lăsat în urmă mii de tone de deșeuri și resturi, inclusiv reziduuri radioactive, care vor fi îngropate pentru totdeauna sub calota glaciară.

Bomba cu ceas de sub Groenlanda

Dar schimbările climatice pot modifica această fereastră de timp. Pe măsură ce Pâmântul se încălzește, Camp Century, care este situată într-unul dintre cele mai îndepărtate locuri de pe Terra, la aproximativ 1.500 de kilometri nord de Nuuk, capitala Groenlandei, a fost în centrul atenției recent, provocând îngrijorări cu privire la cât timp „orașul” va rămâne îngropat.

Un studiu de referință publicat în 2016 a constatat că rămășițele bazei abandonate ar putea ieși la suprafață după topirea gheții și a zăpezii spre sfârșitul secolului XXI.

Dezvăluirea a provocat o furtună politică în Groenlanda, un teritoriu danez care se autoguvernează din 1979.

Ministrul de externe al Groenlandei, Vittus Qujaukitsoq, a cerut Danemarcei să își asume responsabilitatea pentru curățarea resturilor de la instalațiile militare americane abandonate în Groenlanda, dintre care există 20 până la 30 de situri, în principal dezafectate. Groenlanda, fostă colonie a Danemarcei, nu a consimțit niciodată să le găzduiască.

Nuuk și Copenhaga au semnat un acord în 2017, alocând aproximativ 30 de milioane de dolari pentru a curăța resturile și deșeurile, însă Camp Century nu a fost inclusă în acord.

„SUA au deșeuri militare peste tot în Arctica”

Locuitorii din teritoriul autonom sunt „îngrijorați de faptul că va polua pe măsură ce gheața se va topi”, a declarat Pipaluk Lynge, deputat din cel mai mare partid din Groenlanda și președinte al comisiei parlamentare pentru politică externă.

Dar nu este vorba doar de Camp Century, a adăugat ea, referindu-se la celelalte baze abandonate. „Există multe locuri unde au lăsat tone de gunoi”, a declarat Lynge pentru Politico. „SUA au deșeuri militare peste tot în Arctica”.

Până în prezent, nu a existat „nicio încercare” de a curăța deșeurile radioactive și toxice de la Camp Century, a declarat William Colgan, profesor de glaciologie și climă la Serviciul geologic al Danemarcei, care a condus studiul din 2016 privind gheața din jurul Camp Century.

Deși Colgan a forat odată adânc în sit pentru a testa radioactivitatea acestuia la cererea Ministerului Sănătății din Danemarca, „există de fapt un efort conștient de a nu fora în câmpul de resturi”, a declarat el pentru publicația de la Bruxelles. „De fapt, nu cunoaștem întreaga natură a ceea ce se află acolo jos”.

Camp Century este considerat un oraș subteran, dotat cu o capelă, o frizerie și dormitoare care au găzduit sute de persoane. Pentru construirea lui, echipamentele și proviziile au fost transportate pe gheață cu sănii și remorci de tractor de la baza spațială Pituffik din apropiere, cea mai nordică instalație militară americană din lume, care este activă și la ora actuală.

Cercetătorii, interesați de ce se află sub gheața groasă a Groenlandei

Într-un reportaj din 1961 al postului american de televiziune CBS, Walter Cronkite a vizitat baza militară. A filmat tunelurile masive de gheață de la Camp Century care erau săpate și a arătat ingineri ai armatei americane relaxându-se în barăcile subterane, alimentate cu energie nucleară, citind și ascultând muzică.

Toate acestea sunt acum îngropate sub straturi groase de gheață. Colgan a declarat că el și echipa sa de cercetători nu au reușit să găsească părți ale Camp Century, cum ar fi depozitul său de combustibil, și că se tem să nu-l deranjeze prea mult.

Există diferite moduri în care Camp Century ar putea contamina mediul. Unul dintre acestea ar fi dacă topirea gheții și a zăpezii ar transporta deșeuri toxice, cum ar fi cei 200.000 de litri de motorină aflați sub gheață în ocean, a avertizat Colgan.

O alta este dacă gheața care conține baza se desprinde și formează un aisberg. Niciuna dintre aceste situații nu este probabilă în acest secol, în timp ce ultima ar dura probabil mii de ani.

Camp Century în sine a fost esențială pentru înțelegerea de către oamenii de știință a schimbărilor climatice. În anii 1960, oamenii de știință au extras de acolo o carotă de gheață, o mostră de sol înghețat care este studiată și în prezent pentru a înțelege modelele climatice de acum sute de mii de ani. Baza rămâne un „supersit” științific, a declarat Colgan, care o vizitează anual împreună cu mulți alți cercetători care studiază clima.

Dacă SUA ar revendica insula, așa cum Trump a afirmat în repetate rânduri că ar trebui să facă, numind controlul american asupra Groenlandei o „necesitate absolută” și amenințând chiar cu folosirea forței militare, ar moșteni, de asemenea, și activitățile de poluare ale SUA din epoca Războiului Rece de la Camp Century, notează Politico.

Sursă foto: Dreamstime.com