Sefii Iasului, pe cind faceau sluj in fata superiorilor

Biserica si Armata sint doi dintre cei mai importanti stilpi ai societatii traditionale romanesti. Se spune ca nu e cu adevarat barbat decit cel care a facut armata, la fel cum nu e crestin cu acte in regula decit cel care merge la biserica. Acestea sint prejudecatile care au modelat viata a generatii si generatii de romani.

In incercarea sa grabita de a prinde din urma trenul civilizatiei occidentale, Romania este nevoita sa lase in urma astfel de idei preconcepute, una cite una, asa cum Baba Dochia isi dezbraca primavara cojoacele. Astfel se face ca, dupa ce am devenit stat membru al Aliantei Nord-Atlantice (NATO), armata nu mai este obligatorie.

Ultimele incorporari cu arcanul se vor face in luna iunie pentru trupa si in toamna pentru termen redus (TR). Daca majoritatea tinerilor ieseni numai buni de luat in armata sar in sus de bucurie la auzul acestei vesti, cei mai in virsta, care s-au maturizat avind intr-o mina Kalasnicov-ul, iar in cealalta cirpa de facut smotru, simt ca in Romania era barbatilor adevarati a ajuns la crepuscul.

Dan Cirlan: Tinerii au de pierdut nefacind armata

Senatorului democrat Dan Cirlan i se pare normal ca tinerii romani sa nu mai faca armata, „avind in vedere logica integrarii Romaniei in NATO”, insa el considera ca acestia au de pierdut. „Arma0ta il face pe un tinar de sex masculin sa devina barbat, sa inteleaga ca viata inseamna munca, ordine, disciplina”, este ferm convins senatorul iesean.

Potrivit acestuia, un tinar care nu a facut armata devine matur abia pe la 25-26 de ani, dupa ce a terminat facultatea si are citiva ani de munca, spre deosebire de altii care se maturizeaza intr-un an de armata. Acelasi lucru s-a intimplat si cu el la 19 ani, cind a fost incorporat. Si-a satisfacut stagiul militar la Transmisiuni, in Buzau, ca TR-ist.

Are numai amintiri frumoase din armata, cum a sarit de vreo zece ori gardul si a fugit acasa, la iubita sa; cit de greu a fost pina la prima permisie, dar ce bine a fost dupa aceea; cit de bine s-a inteles cu comandandul; cum a petrecut ultima noapte de armata „pe tambal”, impreuna cu toti colegii de pluton etc. „Am vazut insa si multe lucruri care nu ar trebui sa se intimple.

Dar si acestea fac parte din bagajul experintelor de viata care fac un barbat sa fie barbat. Asa se trece mai usor peste nedreptatile si greutatile vietii”, spune Cirlan, recunoscind ca armata inseamna si umiliri la adresa recrutilor. Oricit de buna impresie i-ar fi lasat cele noua luni de armata la TR, lui Cirlan nu i-ar fi priit viata de militar.

„Niciodata nu mi-am dorit sa devin APV-ist – sa fac armata pe viata”, marturiseste Cirlan.

Lucian Flaiser: „Citeva luni de armata nu strica nimanui”

Putina lume stie ca Lucian Flaiser, seful Consiliului Judetean Iasi, are gradul de maior de artilerile. In ciuda galoanelor, Flaiser, la fel ca si Cirlan, nu ar da civilia pe militarie. „Nu mi-ar placea sa duc o viata de militar pentru ca am o fire mai libertina”, se explica seful judetului.

Cit priveste necesitatea si utilitatea satisfacerii obligatorii a serviciului militar, Flaiser este pe pozitii conservatoare. „Dupa parerea mea, armata este foarte importanta pentru un tinar, pentru ca il disciplineaza si il formeaza pentru viata in comunitate. In plus, il familiarizeaza cu tehnica si viata de lupta, ceea ce ii permite tarii sa se bizuie pe el la nevoie, pentru a o apara.

Este o experinta foarte grea, dar una care caleste si maturizeaza. Citeva luni de armata nu strica nimanui”, este convins Flaiser. Acesta spune ca pentru el armata a fost buna, dar admite ca pentru altii, „care au cazuri in familie sau probleme de sanatate”, nu este recomandata.

Nichita: Nu ajungi barbat fara armata

Gheorghe Nichita, primarul Iasului, a avut armata grea, chiar daca a facut la TR, la geniu. A fost incorporat la Roman in perioada 1975 – 1976. Primarul de acum si-a amintit cu placere de tanarul Nichita de acum 30 de ani, care inca din prima zi de armata a simtit duritatea ofiterilor. „Ma tunsesem scurt de acasa, insa ne-au bagat pe toti la gramada, ca oile, si ne-au tuns zero.

Ce rau imi parea pentru par…”, a povestit edilul. Apoi a facut cunostinta cu smotrul pe sectoare. Nu a scapat nici de arest. „De cind ma stiu mi-a placut sportul. Intr-o seara am iesit cu mai multi colegi in oras, sa vedem un meci de fotbal. Aveam permisie pina la ora opt seara, insa am intirziat vreo zece minute. Ne-au bagat pe toti la arest”, a spus acesta.

Totusi primarul prefera sa-si amintesca de momentele frumoase din armata. A povestit de un oltean, Dragatoi, cu care s-a imprietenit la catarama, chiar daca la inceput se dusmaneau, iar din cauza lui a trebuit intr-o noapte sa faca bucataria bec. Tot in acea perioada si-a facut prieteni cu care este si acum in relatii cordiale, doi fiind la Paris, unul la Londra, iar altul la New York.

Desi nu avea iubita, lui Gheorghe Nichita ii era mereu dor de casa. Totusi seful orasului considera ca stagiul militar ar trebui sa fie obligatoriu, pentru ca nu ajungi barbat fara armata. „Desigur, este o parere personala”, a tinut el sa sublinieze.

Adascalitei: Armata te caleste si te pregateste pentru viata

Viceprimarul Constantin Adascalitei a facut armata la Timisoara. Mai greu i-a fost in primele zile, insa s-a acomodat usor. „Exista tendinta ca «pufanii» sa fie luati peste picior. Insa s-a dus vestea ca am centura neagra la karate, desi eu aveam centura albastra, iar cei cu vechime mai mare ca a mea au inceput sa ma respecte”, isi aminteste vicele.

Ba chiar, spune acesta, a fost solicitat de ofiteri sa le predea si lor lectii de karate. Acasa a venit foarte rar, numai de doua ori. „O cunosteam inca de atunci pe sotia mea. Parca ma vad cum stateam cu urechile ciulite atunci cind venea posta, doar-doar voi fi si eu printre cei strigati”, spune rizind Constantin Adascalitei.

Pentru ca nu a facut corect o somatie, vicele a stat o noapte si la arest. In rest, sustine el, nu a avut parte de prea multe momente „negre”. Cu banii o ducea binisor, chiar daca nu era sustinut de acasa. „La Timisoara erau tot felul de buticuri pentru sirbi. Imi amintesc ca luam gume, blugi sau tigari straine, pe care le trimiteam parintilor sau rudelor.

Uneori ma mai alegeam si cu bani”, ne-a destainuit Adascalitei. La fel ca primarul Gheorghe Nichita, Constantin Adascalitei este de parere ca armata te caleste si te pregateste pentru viata.

Prisacaru si Adomnitei, barbati si fara sa faca armata

De partea cealalta a baricadei care ii desparte pe cei care sint pro armata de cei care se opun se afla prefectul Radu Prisacaru si deputatul Cristian Adomnitei. La cei 32, respectiv 30 de ani, Prisacaru si Adomnitei spun ca au multe altele de facut decit sa mearga in armata.

„Nu am facut armata si nici nu cred ca o voi face, pentru ca sint multe alte lucruri pe care trebuie sa le fac in folosul comunitatii”, spune prefectul de Iasi. Acesta a adaugat ca nu a mers in armata pina acum pentru ca a fost student si masterand. Cristian Adomnitei are o viziune total diferita asupra „barbatiei” decit adeptii stagiului militar.

„Nu am facut armata si nu cred ca o sa apuc sa imbrac haina militara. Acest lucru nu ma face insa sa ma simt mai putin barbat. Dimpotriva, cred ca esti mai barbat daca produci valoare adaugata si iti platesti taxele legale decit sa stai sase luni sau un an in cazarma pe banii statului”, este de parere Adomnitei. Ca doctorand la zi, deputatul iesean nu poate fi luat la catanie.

Asta nu-l opreste sa le plinga de mila tinerilor obligati sa faca armata, amintind ca tocmai obligativitatea serviciului militar a dus la multe sinucideri si accidente grave printre soldati.