Șeful NATO a spus că Bucureștiul și-a redus numărul zborurilor comerciale pentru a face loc avioanelor militare americane. Ce arată datele de pe Aeroportul Otopeni
Bucureștiul și-a redus numărul zborurilor comerciale pentru a face loc realimentării avioanelor militare americane, susține șeful NATO, Mark Rutte, într-un interviu la Fox News. El a dat România drept exemplu de țară care a susținut operațiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului.
Rutte a afirmat că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare utilizate în cadrul acestei operațiuni și că, în timpul conflictului, au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe bazele europene.
Declarația șefului NATO a stârnit furia iranienilor, care au condamnat România pentru „complicitate” la „războiul ilegal” al SUA.
Ce spune Compania Națională Aeroporturi București, condusă de Bogdan Mîndrescu. Și ce arată zborurile gestionate de Romatsa.
Cât este, de fapt, scăderea numărului de zboruri comerciale
Datele trimise către HotNews de Compania Națională Aeroporturi București indică o scădere de 3% a numărului de zboruri comerciale de pe Otopeni în ultimele luni, comparativ cu perioada similară din 2025.
Între 1 februarie și 23 iunie 2025, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 45.518 mișcări comerciale (aterizări și decolări), arată datele CNAB.
Anul acesta, în aceeași perioadă, adică între 1 februarie și 23 iunie 2026, care se suprapune practic cu războiul din Iran, au fost 44.162 de aterizări și decolări comerciale.
Diferența este de aproximativ 1.300 de zboruri, în minus la 142 de zile, sub 10 zboruri mai puțin pe zi, în condițiile în care media zilnică este de aproximativ 300 de zboruri comerciale.
Ce arată zborurile gestionate de Romatsa
Oficialii CNAB nu au putut da o cauză exactă a variației, dar trebuie spus că o parte din scăderea numărului de zboruri comerciale poate fi atribuită conflictului din Iran, fiindcă la final de februarie au fost anulate timp de multe zile zboruri către orașe precum Dubai, Abu Dhabi, Tel Aviv, Doha, Muscat sau Kuweit City.
HotNews a scris în luna mai despre scăderea traficului aerian către și peste România, în urma conflictului din Golf. La număr de aeronave, scăderea era estimată a fi de 13-15%, fiind vorba despre zboruri gestionate de ROMATSA. Ele includeau zborurile care traversează spațiul aerian al României, în drum către alte destinații, dar și zborurile care aterizează sau decolează în țară.
Nu am solicitat și date pentru aeroportul internațional Băneasa deoarece nu sunt reprezentative, nefiind efectuate zboruri militare de pe acel aeroport.
Bază aeriană de la Otopeni găzduiește frecvent zboruri militare americane
La Otopeni nu se află doar Aeroportul Internațional Henri Coandă București, ci și Baza Aeriană 90, una dintre cele mai mari baze aeriene militare din România. Aici aterizează și sunt parcate frecvent avioane americane de realimentare.
Chiar în urmă cu două săptămâni, potrivit informațiilor HotNews, la Baza Aeriană Otopeni erau staționate cel puțin opt aeronave militare KC-135, cisterne aeriene pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.
De altfel, astfel de aeronave aterizau frecvent la baza aeriană 90, chiar și înainte de izbucnirea războiului din Iran. Odată declanșată criza din Orientul Mijlociu și după ce SUA a solicitat României sprijin, numărul de astfel de zboruri a crescut.
Surse avizate au explicat pentru HotNews că efortul pentru țara noastră a însemnat mai degrabă nu atât anularea unor curse comerciale, ci integrarea în programul de zboruri gestionate de aeroport a unui număr mai mare de zboruri militare care au aterizat și decolat la Otopeni.
Avion de realimentare în aer Boeing KC-135 la baza aeriană 90 de la Otopeni / Sursă: HotNews / Victor Cozmei
„O țară precum România, capitala sa București a trebuit să reducă numărul zborurilor comerciale fiindcă au trebuit să folosească aeroportul pentru facilitățile destinate avioanelor-cisternă. Toate acestea au loc”, a spus Mark Rutte, șeful NATO, într-un interviu la Fox News.
Rutte a făcut declarațiile după ce a fost întrebat despre țări precum Spania, Germania sau Italia, care și-au exprimat opoziția față de războiul purtat de SUA împotriva Iranului sau au refuzat să își pună la dispoziție bazele aeriene pentru susținerea operațiunilor.
Măsura luată de România la solicitarea SUA
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat în 11 martie solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare pentru războiul declanșat împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. Solicitarea ar fi fost făcută de către Pentagon (Departamentul american pentru Război).
Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive: „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură”.
Parlamentul a aprobat apoi scrisoarea președintelui Nicușor Dan referitoare la dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane.
Surse familiare cu discuțiile au explicat atunci pentru HotNews că un fapt aparte a fost că solicitarea SUA a vizat două baze aeriene din țară: Mihail Kogălniceanu din județul Constanța și Câmpia Turzii, județul Cluj. „E ceva ce ține de chestiuni logistice, cum ar fi câte avioane pot să decoleze simultan“, au explicat aceleași surse.
La baza aeriană de la Câmpia Turzii au ajuns sistemele de observații și culegere de informații, mai exact drone, dar și avioanele de realimentare care nu au loc din motive logistice la baza de la Kogălniceanu. Și în prezent SUA are dislocat un detașament cu drone MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii.
Din declarațiile lui Mark Rutte nu reiese de ce folosirea acestor două baze ar fi făcut necesară reducerea numărului zborurilor comerciale ce decolează din București. Zborurile către și dinspre Orientul Mijlociu au fost puternic perturbate de conflictul declanșat la sfârșitul lunii februarie, însă nu este clar dacă și folosirea celor două baze aeriene de către avioane americane de realimentare a avut un impact.
