Semnal tras de Coface: cel mai mare număr de companii radiate din ultimii ani, cel mai mic număr de firme noi, insolvențe în creștere

O analiză a Coface transmisă luni HotNews.ro arată o situație în deteriorare a mediului de afaceri din România. Astfel, potrivit datelor analizate de Coface, prima jumătate a anului a adus cel mai mare număr de companii radiate din ultimele semestre dar și cel mai mic număr de companii înmatriculate. De asemenea, aproape 3700 de firme au intrat în insolvență (o creștere de peste 8% față de prima jumătate a lui 2023), iar comportamentul de plată în rândul firmelor s-a alterat, numărul incidentelor de plata fiind cu circa 30% mai mare față de primul semestru din 2023.

„Pentru a doua parte a anului 2024 ne așteptăm la o deteriorare a mediului de afaceri ceea ce va conduce la o creștere a numărului incidentelor de plată și a insolvențelor, peste nivelurile înregistrate după primul semestru”, se menționează în analiza citată.

Motivele care au dus la insolvență

Motivele pentru care companiile au intrat in insolvență diferă în funcție de sectorul de activitate în care activează dar considerăm că următoarele sunt cele mai importante:

1. Creșterea costului de finanțare și a cheltuielilor operaționale ceea ce a condus la scăderea fluxului de numerar;

2. Scăderea vânzărilor: chiar dacă multe companii au reușit în ultimii ani să ajusteze prețurile odată cu creșterea inflației, s-au confruntat cu o scădere a cererii. Spre exemplu în semestrul I 2024 lucrările de construcții rezidențiale au scăzut cu 22,2%, comparativ cu primul semestru din 2023;

3. Creșterea datoriilor, în special a creditului furnizor ceea ce a slăbit capacitatea companiilor de a face față unor șocuri negative cum ar fi neîncasarea unor creanțe sau scăderea termenelor de plată de către furnizori.

Contextul economic național și regional în care are loc această deteriorare

Deși mediul de afaceri din România a reintrat în normalitatea pre COVID-19, nu este lipsit de provocări, chiar mai mari comparativ cu perioada de până in 2020: deficitul bugetar mare, conflictele militare, în special cel din Ucraina dar și încercarea principalelor bănci centrale de a reduce inflația (SUA, UE) prin creșterea dobânzii de politică monetară.

Contextul economic și geopolitic internațional rămâne unul complicat: prelungirea războiului din Ucraina dar și începerea conflictului din Israel pun o și mai mare presiune pe economia globală. În acest context internațional, România a avut o creștere economică de doar 1,5%, în termeni reali, în primul semestru al anului 2024 față de primul semestru al anului 2023.

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele 6 luni ale anului 2024 cu un deficit de 3,6% din PIB, comparativ cu 2,32% din PIB în aceeași perioadă a anului 2023. Anualizat, deficitul bugetar poate depăși 7% din PIB in 2024, față de un deficit bugetar în 2023 de 6,6% din PIB.

În primele 6 luni din 2024 cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 21,2% față de aceeași perioadă a anului 2023, ajungând la 339,17 mld. RON în timp ce veniturile au crescut cu 13,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, ajungând la 275,5 mld. RON.

Acest deficit bugetar mare a condus la creșterea datoriei publice care a depășit nivelul de 52% din PIB, fapt îngrijorător ținând cont de creșterea de doar 1,5% a PIB-ului în primul semestru al acestui an, în termeni reali, față de primul semestru din 2023.

Banca Națională a României a început reducerea dobânzii de politică monetară în luna iulie 2024 pana la 6,5% în luna august în timp ce inflația a crescut la 5,42% în luna iulie 2024 comparativ cu 4,9% în luna iunie 2024, dar se află în continuare pe un trend descendent.

MEDIUL DE AFACERI

În primele 6 luni ale anului 2024 au fost înmatriculate 68.223 noi companii, aceasta fiind cea mai scăzută valoare din ultimele semestre, incluzând primul semestru din 2019. O evoluție negativă se observă și în ceea ce privește numărul de companii radiate, în primul semestru din 2024 fiind radiate 45.547 companii. Acest fapt a condus la cea mai mică diferență între numărul de înmatriculări și radieri din ultimii ani.

Raportul tot mai mic din ultimii ani dintre înmatriculările si radierile noi a făcut ca ritmul de creștere al companiilor active din economie să scadă, situându-se în acest moment la puțin peste 1,25 milioane de companii active, conform graficelor de mai jos.

Insolvențele și înmatriculările noi din primele 6 județe + București, reprezintă aproximativ 50% din numărul total de insolvențe și înmatriculări, fapt ce nu trebuie să reprezinte o surpriză deoarece jumătate din companiile active din România sunt înregistrate în aceste județe.

În ceea ce privește numărul de radieri înregistrate în primele 6 județe si București, acestea au o pondere de 39% din totalul numărului de radieri, procent egal cu cel înregistrat în prima jumătate a anului trecut deși în primul semestru al anului 2024 au fost înregistrate în total 45.547 radieri, în creștere cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului 2023.

Dacă în general ordinea celor 6 județe este aceeași, județul Dâmbovița a înregistrat în primul semestru din 2024 un număr de 1.828 radieri, locul 4 după București, Cluj și Timiș, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2023 au fost înregistrate în județul Dâmbovița doar 968 radieri.

Analizând distribuția sectorială a persoanelor fizice și juridice înmatriculate în prima jumătate a anului 2024, observăm o corelație ridicată cu structura deja existentă, fapt ce s-a repetat în ultimii ani. Astfel, persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în Comerț (retail și distribuție), Construcții, Transporturi și depozitare și Activități profesionale, științifice și tehnice reprezintă la finalul lunii decembrie 2023 aproximativ 54% din totalul persoanelor fizice și juridice active din România și atrag aproximativ 52% din totalul persoanelor fizice și juridice înmatriculate în prima jumătate a anului 2024.

COMPORTAMENTUL DE PLATĂ

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României prin publicarea lor de către CIP1, în primele șase luni ale acestui an au fost refuzate la plată 19.031 de instrumente de plată, în timp ce valoarea totală refuzată la plată a fost de 1.134 mil. lei.

Deși valoarea totală refuzată la plată a scăzut cu 4% comparativ cu primul semestru din 2023, numărul total al instrumentelor de plată refuzate a avut o creștere de 29% față de aceeași perioadă. Având în vedere contextul economic general, riscurile aferente vor pune o presiune din ce în ce mai mare pe creditul furnizor, astfel că estimăm o creștere în viitor a numărului de incidente și a valorii totale refuzate la plată.