Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe vor avea drept de inițiativă legislativă – proiecte de lege (G4Media)
Cele două servicii de informații pot avea drept de inițiativă legislativă, prevăd proiectele de lege privind organizarea SRI și SIE, aflate în dezbaterea coaliției de guvernare, potrivit documentelor consultate de G4Media. Actuala legislație în vigoare nu prevede astfel de drepturi pentru SRI și SIE.
Ce prevede proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
Art. 14 – Serviciul poate iniţia proiecte de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate, conform prevederilor Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/ aprobării.
Ce prevede proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe
Art. 5. – (1) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul de Informaţii Externe are următoarele atribuţii principale:
r) inițiază sau, după caz, avizează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate.
Acum, doar guvernul, parlamentarii sau un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot au drept de inițiativă legislativă, potrivit articolului 74 al Constituției României.
Care este parcursul proiectelor de lege
Proiectele de legi au fost elaborate, potrivit premierului Nicolae Ciucă, chiar de instituțiile vizate – servicii de informații, ministere.
Proiectele sunt acum în dezbaterea coaliției de guvernare și urmează să fie adoptate de guvern, apoi trimise la Parlament pentru dezbateri.
Potrivit informațiilor HotNews.ro, liderii PNL, PSD și UDMR plănuiesc o sesiune extraordinară de cel mult două săptămâni, la începutul lui iulie, în care actele normative să fie aprobate de parlament.
Ce spun liderii coaliției despre proiectele de lege
Pe 27 mai, premierul Nicolae Ciucă anunța că pachetul de nouă legi privind securitatea națională urmează să fie analizat de Guvern, apoi trimis Parlamentului pentru dezbateri.
Potrivit informațiilor HotNews.ro, proiectele de legi sunt deja la partidele din Coaliție, însă liderii acesteia vorbesc ca și cum nu ar ști nimic.
„Aştept întreg pachetul. Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. În momentul în care toate legile, toate, vor veni la Parlament promovate prin Guvern, atunci se vor discuta în comisie”, a declarat Marcel Ciolacu, liderul PSD.
„O dezbatere pe o temă majoră, precum securitatea națională, nu se poate face pe cioturi de text și pe bucăți de știri. Un proiect de lege sau mai multe proiecte de lege, din orice domeniu, care nu au ajuns la o formă matură și închegată nu pot reprezenta o bază serioasă de discuții”, a scris săptămâna trecută pe Facebook și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.
Drulă acuză o „republică a securiștilor”
Din opoziție, singurii care au luat poziție sunt cei de la USR. Cătălin Drulă susține că noile legi ale securității naționale sunt o reprezentare a „republicii securiștilor” și-i cere președintelui Klaus Iohannis să se delimiteze de ele.
„Aceste proiecte, în spiritul și litera lor, reprezintă cel mai grav derapaj politic din ultimii ani. Scrise în disprețul principiilor și instituțiilor democratice, ele vor consfinți o dominație absolută a serviciilor secrete asupra vieții publice românești. Cetățenii, companiile, ong-urile și funcționarii publici vor fi clasa de jos, iar președintele și serviciile secrete vor fi deasupra legii și a oricărui control democratic. Klaus Iohannis și coaliția sa vor să pună România pe același palier cu Belarus. O republică a securiștilor. E grav, e periculos, e iresponsabil!”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.
Principalele prevederi din proiectele noilor legi ale securității naționale
Modificările gândite la legile siguranței naționale oferă puteri sporite serviciilor de informații, creează o superimunitate pentru lucrătorii din domeniu și instituie obligații de colaborare, la cerere, pentru cetățeni și firme.
- Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii.
- Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI.
- Președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.
- SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. (Curtea Constituțională a declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările- n.r.).
- SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și chiar propria societate civilă – „asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar”
- Lista amenințărilor la adresa securității naționale a fost extinsă semnificativ, ceea ce face posibil ca SRI să poată obține mandate de siguranță națională aproape fără nicio restricție.
ONG: O „militarizare rapidă a statului”
13 ONG-uri au protestat public față de intențiile de modificare ale legilor securității naționale, acuzând „militarizarea statului”.
„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, se arată într-un comunicat al organizațiilor neguvernamentale.
Semnatarii protestului sunt: Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociația MozaiQ LGBT, Institutul Român pentru Pace, PATRIR, Asociația FILIA, Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă), Centrul pentru Jurnalism Independent,
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Asociatia RiseOUT, Asociația Parcul Natural Văcărești, Funky Citizens, Asociația Miliția Spirituală, Asociația Respiro, Asociația CIVICA, Expert Forum.
INTERVIURILE HotNews.ro