Sfârșitul lui 2025 a găsit economia cu moralul scăzut: oamenii nu mai au încredere, iar companiile nu riscă

Indicatorul de încredere economică (ESI) calculat de BCR a închis anul 2025 la 93,1 puncte, față de 94,2 în noiembrie și a rămas astfel în zona asociată recesiunii, pentru a opta lună consecutiv.

Consumul rămâne frânat, serviciile și construcțiile intră într-o zonă mai gri, în timp ce industria și comerțul cu amănuntul oferă câteva semne timide de stabilizare, arată o analiză a departamentului de cercetare al BCR.

A fost un final de an în care percepțiile din economie au fost mult mai volatile decât datele „hard” privind activitatea efectivă, spun bancherii citați.

Ce înseamnă un ESI sub 100?

• 100 = nivelul mediu pe termen lung
• Sub 100 = încredere mai slabă decât normalul istoric
• Sub 95, cu persistență = risc de stagnare/recesiune percepută

În ultimele 3 luni din 2025, indicele ESI a avut o medie de 93,1, față de 94,3 în toamnă. De regulă, mișcările trimestriale ale ESI se corelează cu evoluția PIB pe termen scurt, ceea ce poate sugera o activitate economică „mai moale” la final de an.

Totuși, avertizează analiștii, datele oficiale INS pentru PIB din trimestru există momentan doar pentru octombrie – de aici și un grad ridicat de incertitudine.

ESI mediază percepțiile managerilor și consumatorilor. În 2025, indicatorul anual mediu a fost de 96,7, față de 103,5 în 2024 – o corecție semnificativă.

De ce această decuplare?

• zgomot politic ridicat
• discuții despre consolidare fiscală
• creșterea taxelor în vară
• inflație încă ridicată în bunurile de bază

Datele de PIB au fost însă mai moderate: economia ar urma să închidă anul cu +1,3%, iar pentru 2026 BCR vede o accelerare la +2,1%, condiționată de investițiile finanțate din fonduri UE.

Un detaliu important: ultimul trimestrul din 2025 va influența statistic creșterea din 2026 prin efectul de reportare („carry-over”).

Cine trage economia în jos: consumatorii

Componenta consumatorilor a fost cel mai slab punct al întregului an: Încrederea consumatorilor a fost de circa -30,8 în decembrie (de la -29,7) — aproape de minime istorice.

Explicațiile sunt clare: inflație încă persistentă pe alimente & servicii, creșteri de taxe introduse în vară, sentiment negativ legat de venituri și cheltuieli și scădere în intențiile de achiziții majore (auto, electrocasnice, mobilă).

În ciuda unor perspective economice ușor mai bune, gospodăriile văd situația financiară personală ca fiind mai slabă, atât în trecut, cât și în viitor.

Industriile în detaliu: un tablou mixt

Industrie prelucrătoare – mică îmbunătățire

• indicator: -1,8 în decembrie vs. -2,0 în noiembrie
• driverul pozitiv: așteptări mai bune privind producția
• frână: nivel mai scăzut al comenzilor

Servicii – stagnare

• indicator: 0,0 vs. 0,4 anterior
• cerere recentă mai slabă
• cerere viitoare mai slabă
• situație economică percepută mai slabă

Comerț cu amănuntul – mic reviriment

• indicator: -2,0 vs. -2,6
• activitate recentă mai bună
• așteptări de afaceri mai bune
• stocuri mai mici — semn că cererea n-a dispărut

Construcții – deteriorare

• indicator: -11,9 vs. -11,2
• scad: portofoliul de comenzi + utilizarea forței de muncă

Sectorul rămâne vulnerabil la scumpirea finanțării (dobânzi încă ridicate), scăderea cererii imobiliare noi sau licitații publice întârziate.

Inflație & prețuri: cine vrea să scumpească în 2026?

Așteptările privind prețurile cresc în industrie, cresc în servicii, cresc în construcții și scad semnificativ în comerț.

Consumatorii, paradoxal, au scăzut așteptările privind inflația în următoarele 12 luni — un semnal că povestea inflației începe să se normalizeze în mentalul populației, dar nu și în portofelul ei.

Piața muncii: semnal pozitiv

Indicatorul așteptărilor privind ocuparea forței de muncă a urcat la 100,5 în decembrie, de la 99,9.

• industria și comerțul → intenții de angajare mai mari
• construcțiile și serviciile → intenții mai slabe

Pe partea consumatorilor, frica de șomaj a scăzut în decembrie după un vârf atins în noiembrie.

Ce înseamnă pentru România în 2026

• Consumul va rămâne slab, mai ales pe bunuri scumpe

• Investițiile UE vor fi motorul principal al creșterii (PNRR + fonduri clasice)

• Inflația va rămâne un subiect sensibil, dar în scădere

• Piața muncii rămâne robustă, fără semne de recesiune severă

• Construcțiile ar putea redeveni un sector cheie dacă proiectele publice se accelerează.