Sforăitul poate fi un semnal de alarmă. Ce au descoperit cercetătorii care au studiat creierul persoanelor care sforăie

Partenerul/partenera sforăie de se cutremură pereții și fiecare noapte este ca un asalt pe un câmp de luptă? Specialiștii atenționează că somnul celui care sforăie nu este nici pe departe odihnitor, calitatea acestuia fiind puternic afectată. Unii cercetători atenționează că sforăitul poate duce la un declin cognitiv timpuriu.

Legătura dintre sforăit și demență

Cercetătorii au studiat cât de puternică este legătura dintre apneea în somn și cogniție. Ei au analizat creierele a 27 de bărbați sănătoși de vârstă mijlocie cu apnee de somn netratată. Rezultatele? Participanții cu apnee de somn severă aveau o vigilență redusă, iar memoria de recunoaștere vizuală pe termen scurt și cea de recunoaștere socială și emoțională era mai redusă decât la grupul de control. Chiar și la participanții cu apnee de somn ușoară s-au constatat deficite cognitive în comparație cu grupul de control, deși performanțele acestora erau mai bune decât ale celor mai sever afectați de apneea de somn. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că nivelul scăzut de oxigen din sânge și cel ridicat de dioxid de carbon, modificările fluxului sanguin către creier și neuroinflamarea sunt cauzele acestor probleme de sănătate a creierului. O veste deloc bună pentru ceea ce înseamnă, pe termen lung, sănătate cognitivă.

În cadrul unui alt studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Texas din Dallas în care a fost urmărită relația dintre frecvența respirației în timpul somnului și funcția cognitivă, precum și modul în care o intervenție asupra sforăitului afectează sănătatea creierului, s-a descoperit că ritmul de respirație în timpul somnului poate fi folosit pentru a se distinge persoanele normale din punct de vedere cognitiv de cele care suferă de tulburări cognitive ușoare sau de boala Alzheimer. De asemenea, ei au ajuns la concluzia că purtarea unui dispozitiv dentar pentru reducerea sforăitului îmbunătățește funcția cognitivă la persoanele care suferă de tulburări cognitive ușoare.

Scepticii ar putea să nu aibă suficientă încredere în rezultatele unor studii care nu par a fi de mare amploare, în sensul că nu a fost studiat un număr impresionant de subiecți. Studiului profesorului asistent de cercetare în psihiatrie de la NYU Center for Brain Health, Ricardo Osorio, nu i se mai poate reproșa acest aspect. Osorio, împreună cu colegii săi, a studiat 2.000 de persoane înscrise în Inițiativa de neuroimagistică a bolii Alzheimer. Subiecții au fost persoane cu vârste cuprinse între 55 și 75 de ani, dintre care unele normale din punct de vedere cognitiv, iar altele cu tulburări cognitive ușoare sau cu demență Alzheimer. Toți au fost întrebați despre sforăit sau apneea de somn, după care au fost urmăriți la fiecare șase luni, timp de doi-trei ani, pentru a fi constatate posibile schimbări în starea lor cognitivă. Cei care au raportat că au avut apnee de somn sau sforăit au avut tendința de a dezvolta semne de deficiență cognitivă ușoară, inclusiv lacune de memorie și viteză mai mică la abilitățile cognitive, cu aproximativ 12 ani mai devreme, în medie, decât cei care nu au raportat nicio tulburare de respirație în timpul somnului.

Ce poți face ca să nu mai sforăi

Ca să scăpați de sforăit, trebuie mai întâi să tratați apneea de somn. Iar ca să tratați apneea de somn va trebui să faceți schimbări în stilul de viață sau să investiți în dispozitive orale sau intervenții chirurgicale care să vă ajute să vă mențineți căile respiratorii deschise în timpul somnului. În privința stilului de viață, există câteva lucruri care pot fi de ajutor și care vă pot scăpa de sforăit:

Dormiți pe o parte

Dacă aveți obiceiul de a dormi întins pe spate, trebuie să renunțați la această poziție și să o adoptați pe cea „pe o parte”. Dormitul pe o parte deschide căile respiratorii nazale, în timp ce dormitul pe spate poate cauza blocarea sau îngustarea căilor respiratorii, ceea ce provoacă un sunet vibrator atunci când respirați. Când vorbim de poziții de dormit, poziția pe spate induce o reducere a diametrului căilor respiratorii și poate duce la sforăit sau pauze respiratorii (apnei) la cei predispuși conformațional la sindrom de apnee în somn“, a declarant pentru Smartliving.ro prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie. Acesta a mai precizat că a dormi fără pernă nu este sănătos, corectă fiind folosirea unei perne mai tari, care să permită o relaxare a musculaturii care susține capul pe parcursul nopții și ajută la evitarea pozițiilor vicioase pe parcursul somnului.

Mergeți la culcare mai devreme

Pentru ca sforăitul să nu devină o problemă, este important să dormiți cât mai mult iar somnul să fie de calitate. Încercați să vă liniștiți cu o oră sau două înainte de culcare, participați la activități nestimulante, reduceți luminile din casă și reduceți timpul petrecut în fața ecranelor (televizor, laptop, tabletă, telefon) înainte de culcare pentru a vă asigura un somn mai liniștit.

Folosiți un umidificator

Sinusuri blocate? Probabil că vă confruntați cu o inflamație a gâtului și a nasului, ceea ce poate duce la respirație puternică pe gură și sforăit. Iar dacă în încăpere aerul este uscat, acest lucru nu face decât să exacerbeze congestia. Experții recomandă folosirea unui umidificator, rolul acestuia find acela de a vă menține gâtul și fosele nazale umede.

Evitați consumul de alcool înainte de culcare

Efectul alcoolului asupra sforăitului și somnului este legat de doză, așa că dacă aveți tendința de a bea mai multe pahare, începeți prin a reduce consumul. Dacă acest lucru nu vă reduce sforăitul, încercați să încetați să mai beți cu câteva ore înainte de culcare sau luați în considerare renunțarea totală la alcool. Nu numai că alcoolul crește sforăitul, dar băutura înainte de culcare poate chiar induce apnee obstructivă în somn chiar și la persoanele care nu suferă de această afecțiune.

Încercați exercițile pentru gură

În plus față de exercițiile fizice în general, luați în considerare exercițiile bucale pentru a opri sforăitul. Aceste exerciții sunt cunoscute sub numele de exerciții orofaringiene și s-a constatat că reduc eficient sforăitul. Exercițiile bucale implică mișcarea repetată a limbii și a unor părți ale gurii în moduri care întăresc mușchii din limbă, palatul moale și gât. Un studiu a arătat că trei luni de exerciții bucale au dus la o reducere de 59% a sforăitului.

Sursa foto: Dreamstime.com