Și Isus a zis, ca Adina Pintilie: Touch me Not, adică Noli me tangere – cronica de film

Ieri am văzut cu ochii mei “Touch me not / Nu mă atinge-mă”. Trupul meu bleg, mare era în fața marelui ecran de la Cinema Pro, București. Am martori. Am și dat mâna cu unii dintre ei. Așa că azi am atuul că nu comentez gogorițele din capul meu, precum ați făcut-o voi. Da, voi, atâția după ce filmul a luat Ursul de Aur 2018. Voi v-ați luat la bătaie cu niște fantezii. Filmul nu aveați cum să-l vedeți. Ieri a fost proiectat a doua oară public (A fost la TIFF,a fost la Festival de Cannes). Sunt mai curajos decât voi. M-am luat la bătaie cu prejudecățile mele, cu tonomatele mele de dezgust, ciudă, rău de intimitate. Așa că asta-i cronica de film. Da, este cronica unei trăiri, cu mulț zaț pentru cât de prost sunt, cât de prost sunt când am capul plin de garduri și frici. Tu, înainte de a vedea, de a pipăi, ești în stare să taci?

Filmul este procesul de căutare a sexualității. Băi, e bine? Nu e bine? Ai un sex de la natură, ce-i de făcut?

1. Această căutare este a unor persoane de 30-40 de ani. Trupurile sunt goale, pline, depline. Nu-i dezgust decât, poate-ntr-un caz.

2. Această căutare este reală. Oameni care nu-și îngroapă dramele precum câinii osul. Preferă să povestească, să se lupte. Sunt curajoși, nu perverși.

Cam asta. O femeie nu suportă să fie atinsă. Doamne, câte femei simt asta! Un bărbat s-a văzut la 13 ani fără păr pe trup, a rămas traumatizat. Dumnezeule, câți bărbați rămân “nevrednici” din te miri ce glumă tâmpită/genetică anapoda. Unei femei îi place sexul legată de sfori. Nu asta înseamnă să faci ce simți? Un tip cu dizabilitate totală se bucură de amor de ți se face rușine că ești normal. Băi, oare nu avem balamucul plin de frustrați, oare nu avem spitale de oameni cu dizabilități care sunt ținuți legați cu lanțuri? De ce nu-s lăsați să-și găsească drumul, nu medicamentația?

3. Pe scurt, vedem un grup de traumatizați ai unei societăți prea tâmpite de propriile tuse, crize, nazuri și junghiuri. Traumatizați care prin căutare își găsesc bucuriile trupești. Nu este climax pentru spectator? Este. Ori nu asta te enervează cel mai tare? Cum, bă, niște handicapați, terminați să-și găsească drumul? Și io nu? Uite, da! Căutarea, de orice fel, te aduce, da, în zona unui beneficiu.

4. După o documentare de 7 ani Adina Pintilie aduce oameni reali cu fostele traume – astăzi regăsirile lor, în fața camerei de filmat.

Laura Benson e Laura

Tómas Lemarquis e Tomas

Christian Bayerlein e Christian

Adina Pintilie e Adina

Seani Love e Seani

Dacă vezi filmul, tu ești tu.

Da, femei și bărbați, estropiați și SadoMaso-iști umblă și nud, da, fac și amor. Da, au dezamăgiri. Da, sunt oameni.

Da, Adina pare o voyeuaristă în filmarea intimității acestora.

Hai, dacă ai chef, dar nu te oblig, să intrăm mai adânc în filmul ăsta.

Touch me not este traducerea unei vechi ziceri “Noli me tangere”. Isus i-ar fi spus Mariei Magdalena (cu un trecut dureros Magdalena era și-n Biblie) că după crucificare-înviere relația credinciosului cu El este ca de la inimă la inimă, da, nu mai poate fi fizică. Adică, exact asta: este și nu este atingere.

În felul acesta vorbim de atingere, mângâiere, intimitate. Da, de cunoaștere a sinelui, a necunoscutului. Nu ne cunoaștem dacă nu ne atingem. Nu atingem, nu cunoaștem. Să te atingi, să fii atins nu este doar frământarea unui trup într-o beție de vineri noaptea, sau aberanta îmbârligare de dragul facerii unor progenituri. Atingi, mângâi cu ochii închiși, fără grabă, fără timp. Atingerea pielii înseamnă învingeri de sine infinite, fugi de furii de după bariere invizibile.

Înseamnă încredere în tine, în Celălalt.

Dumnezeule, da, recunosc cât de bine sună acest Noli me tangere / touch me Not. Atinge-mă și nu mă atinge dacă nu știi s-o faci. Atinge-mă și în același timp fă-o să nu te simt. Nu vreau greutatea buricelor degetelor tale, nu vreau răsuflarea să ți-o aud. Vreau să mă simți ca și cum ai fi eu.

Ești în stare să pricepi asta? Dacă vezi filmul cu dezgust, cu furie până la capăt, vei vedea că asta reușesc Laura, Christian, Adina, Seani, Tomas să-ți spună: atingerea nu este atingere decât dacă atinge inima, sufletul, fiarele neobosite ale corpului.

Și de asta filmul spune simplu: bă, cât de prost poți să fii ca să nu-nțelegi tot acest șoc-joc. Și dacă vrei și-o explicație utilitară: Cum ai putut trece pe lângă acest adevăr simplu. Cum poți trece zilnic pe lângă el? cum de nu ai nevoie?

Vezi, tu, Isus nu i-a zis „Touch me Not” Mariei Magdalena -tocmai ei!- de pomană. Știa că doar să pipăi și să urli nu-i destul ca să vezi că există. Prejudecăți, dezgust, viață, suflet, fericire.

Taci, vezi filmul, comentează. Filmul o să ruleze din ianuarie anul viitor. În toată România.