Simpozion la Arad: Se trag clopotele pentru biblioteci? 

Biblioteca Nationala ii atrage pe cei pasionati de misterele universului si de cele mai noi tehnologii cu un show public cu drone autonome. O moderna biblioteca dedicata investitorilor se va deschide la Facultatea de Business din cadrul UBB Cluj. Atat bibliotecile nationale, cat si cele specializate, „se regandesc“ pentru a-si prelungi viata si a veni in intampinarea nevoilor unor altfel de cititori: mai grabiti, mai pretentiosi si tot timpul cablati la informatii si imagini, prin smartphone. Poate supravietui biblioteca publica in acest context? Cateva zeci de bibliotecari din Romania si din Ungaria s-au reunit in cadrul unui simpozion tematic organizat la Arad, la care au fost analizati sortii de izbanda ai profesiei si institutiei lor.

Cea de a VI-a editie a intalnirii profesionale a bibliotecarilor, „Momente din istoria lecturii publice” a avut loc in 26-29 septembrie, la Arad. Reuniunea are loc odata la doi ani, timp suficient ca bibliotecarii si managerii de biblioteci sa adune experiente (bune si rele) din activitatea lor de zi cu zi. sa le ilustreze si sa le tematizeze in comun.

Simpozionul organizat de Biblioteca Judeteana „Alexandru D, Xenopol” din Arad a avut acoperire nationala, fiind prezenti reprezentanti ai bibliotecilor judetene, orasenesti sau locale din Argeș, Brăila, Hunedoara, Bihor, Cluj, Mureș, Satu-Mare, Teleorman, Sibiu, Olt, Arad, de la Biblioteca Metropolitana din Bucuresti si Asociatia Nationala a Bibliotecarilor din Romania. Li s-au alaturat colegi din Ungaria, de la bibliotecile din Békéscsaba și Pécs, intr-un schimb de experienta care nu poate fi decat bine-venit.

Ne gandim si la performanta Bibliotecii „Csorba Győző“, care in contextul Pécs – capitala europeana 2010, a reusit sa obtina un sediu nou si modern, cu aspect futurist, in care biblioteca nu mai e o cladire cu iz de trecut, ci respira aer prezent si, mai ales, de viitor. Desi Aradul a pierdut in fata Timisoarei competitia pentru Capitala Europeana 2021, modelul cultural al vecinilor de la Pécs chiar poate fi un model de inspiratie si de idei noi, inclusiv la nivel de biblioteci.

Cu ce probleme se confrunta bibliotecile publice? In primul rand cu scaderea numarului de cititori. Apoi, cu probleme administrative, de progres al tehnologiilor inclusiv in domeniul cartii si al accesului la ea. Cu probleme de personal, care e, in marea lui parte, prost platit si penduleaza intre statutul unui intelectual profesionist, indrumator in educatie, si cel al unui bugetar de mana a doua. Mai ales pentru tineri, a profesa ca bibliotecar nu e o atractie, ci mai degraba un exercitiu de tip desuet.

Si totusi, bibliotecile romanesti au parcurs si mai parcurg pasi grei spre modernizare: cataloagele online, administrarea imprumuturilor prin baze comune de date si utilizatori, digitizarea de carti rare si periodice vechi, extinderea serviciilor de biblioteca prin cursuri de instruire specifice, evenimente si parteneriate culturale si inter-institutionale. Orice manager de biblioteca si aproape orice bibliotecar stie ca simpla oferta a cartii de imprumut nu ajunge, ca sa tina pe linia de plutire o institutie de cultura peste care au navalit timpuri si nevoi noi.

Apropo de nevoi: iata cateva opinii ale unor comentatori pe Hotnews.ro, sectiunea Smartwoman, la articolul publicat in luna august 2016, cu titlul „De ce exista atat de multebiblioteci in Cehia”

Harald considera cartea tiparita drept „relicva” si scrie: „Chiar dacă ne-am început educația cu cărți pe suport hârtie, vremea lor a trecut deja. Este plăcut să citești o carte și să nu-ți trebuiască tabletă sau telefon pentru asta, dar a devenit scump și nepractic“. Iasomia ii raspunde: „Pentru mine cartea electronica inseamna aici, acum. Carte citita in agitatie. Atata timp cat am telefonul la mine (pe care am descarcat ceva carti), pot oricand intr-un moment „mort” sa continui sa citesc cartea dorita. Nu e necesar sa o „tarai” mereu dupa mine. M.G. replica Iasomiei: „Dar in ritmul asta citesti carti lejere, beletristica. Ceva mai dificil trebuie citit in liniste pentru a putea fi inteles si, in cele din urma, savurat”.

Iasomia insista: „Timp am avut in adolescenta si l-am acordat (chiar prea mult, zic acum), beletristicii. Dar acum nu mai am. Daca e o carte prea dificila si trebuie citita in liniste, poate ca nu e pentru mine, cea de acum. Nu mai tin sa citesc toate neintelesurile”. Intervine Sascha: „Cred ca pentru citit, daca vrei, se gaseste cate o ora zilnic. Noi avem un obicei, deja batut in cuie, ca inainte de culcare, sa citim…toata familia si ne prinde foarte bine, zic eu”.

Iar Bogdan adauga: „Si in Finlanda, si probabil si in celelalte tari nordice, sunt multe biblioteci, cu multi cititori si activitati diverse. Poti imprumuta carti, filme, discuri. Poti face rezervari sau prelungiri de acasa, poti returna la orice filiala si in general totul este bine organizat. Nu vad de ce cartea electronica (am Kindle si il folosesc) ar trebui sa elimine bibliotecile. Sigur ca in metrou e mai bun Kindle, dar seara prefer o carte clasica. Care carte, daca e de la biblioteca, nu e scumpa nici pentru mine (e gratis, adica impozitele pe care le platesc se duc unde-mi place mie), nici pentru societate, fiindca suntem mai multi care o impartim“.

Sunt doar cateva pareri pe o tema „fierbinte“, care tine de perceptia cartii, a actului de lectura, a bibliotecii ca ofertant de carti pentru imprumut, cum o stie majoritatea lumii. Insa biblioteca mai e si un „refugiu“ pentru alienati, o arma secreta contra analfabetismului, un loc de joaca si poveste pentru copii. Un astfel de loc, o Ludoteca, s-a inaugurat la Felnac, o comuna de langa Arad, vizitata de participantii la simpozion. Taierea panglicii au facut-o directorul Bibliotecii judetene „A.D. Xenopol, Florin Didilescu, si initiatoarea proiectului, Marinela Mihailovici.

Intr-o alta etapa a parcursului prin judet, bibliotecarii au participat la predarea stafetei la Biblioteca oraseneasca din Ineu, unde o tanara bibliotecara va lua locul celei vechi. E un semn bun, la Ineu nu se trag clopotele pentru biblioteca. Si nici in alte biblioteci din tara, unde sefii si angajatii se implica activ, cu idei si solutii pentru viitor.