„Să ne respecte valorile cei care vin” – mesaj despre migrație de la singurele femei care conduc guverne în Europa

„Nimeni nu poate nega efectele negative ale imigrației ilegale asupra societăților noastre: creșterea ratei infracționalității, presiunea tot mai mare asupra serviciilor publice și erodarea încrederii publice”, spun prim-ministra italiană Giorgia Meloni și lidera daneză Mette Frederiksen, care au emis luni o declarație comună prin care resping „migrația necontrolată”, scriu Euronews și Euractiv.

• „Amândouă suntem mândre de moștenirea culturală creștină a Europei și dorim să o protejăm. Ne așteptăm ca cei care vin în țările noastre și aleg să își facă un cămin în Europa să ne respecte valorile și să nu încerce să ne impună moduri de viață pe care nu le împărtășim”, spun cele două politiciene.

Meloni și Frederiksen au subliniat, într-o declarație publicată luni pe conturile lor de pe rețelele sociale, că migranții ar trebui să respecte valorile europene și să se integreze în țările care îi primesc.

Declarația, publicată simultan în italiană și daneză de prim-ministrele celor două țări, prezintă o viziune politică despre care ambele susțin că trebuie să depășească diviziunile ideologice sau geografice.

„Știm că mulți oameni sunt nedumeriți de parteneriatul nostru. Una conduce o țară mare din sud. Cealaltă conduce o țară mică din nord. Dar suntem unite în dorința noastră de a avea grijă de Europa”, au spus Meloni și Frederiksen.

Meloni, naționalistă de dreapta, și Frederiksen, social-democrată, subliniază că ele sunt singurele femei care conduc guverne europene și că, în ciuda faptului că provin din medii politice și realități geografice diferite, sunt unite de „un angajament comun de a apăra Europa”.

Meloni și Frederiksen, mesaj ferm împotriva migrației ilegale

„Nu acceptăm migrația necontrolată în Europa și am promovat o politică migratorie riguroasă, atât în propriile noastre țări, cât și în întreaga Europă”, afirmă ele.

„Nimeni nu poate nega efectele negative ale imigrației ilegale asupra societăților noastre: creșterea ratei infracționalității, presiunea tot mai mare asupra serviciilor publice și erodarea încrederii publice. Este deosebit de grav atunci când migranții ilegali, care nu au dreptul să rămână în țările noastre, comit infracțiuni violente, fac trafic de droguri sau sunt responsabili de acte de violență sexuală”, mai afirmă acestea.

În opinia celor două, cetățenii obișnuiți au plătit un preț prea mare pentru migrația necontrolată, timp de prea multă vreme. Ele susțin că o abordare mai dură față de migranții care au comis infracțiuni grave înseamnă o mai mare siguranță și protecție pentru comunități.

„Așadar, ce altceva putem face? Trebuie să înființăm centre de repatriere în țări terțe, precum și alte soluții inovatoare în afara Europei. Lucrăm intens la acest lucru”, se afirmă în declarație, într-o referință la centrele de returnare pe care Italia le testează în Albania și care au fost incluse recent într-o lege controversată a UE. „Dar acest lucru nu este suficient”, subliniază cele două șefe de guvern în declarația de luni.

Demers la nivelul UE după criza din Ceuta

„Respectarea legilor noastre trebuie să meargă mână în mână cu respectarea valorilor europene. Acest lucru se aplică migranților aflați în situație nereglementată, dar și milioanelor de cetățeni străini care trăiesc legal în țările noastre și în întreaga Europă”, adaugă declarația.

Cele două prim-ministre mai spun că problema migrației se reduce, în cele din urmă, la respectarea patrimoniului cultural creștin al Europei și a valorilor comune, despre care ambele afirmă că s-au angajat să le apere.

Declarația comună a celor două vine după criza recentă din enclava spaniolă Ceuta, unde zeci de mii de migranți au trecut ilegal frontiera în doar câteva ore.

Ca răspuns, Italia și Danemarca au condus demersul prin care se solicită acțiuni coordonate pentru combaterea migrației ilegale, consolidarea frontierelor externe și abordarea așa-numiților „factori de atracție” care îi fac pe migranți să vină în Europa. 22 de state membre ale UE, inclusiv România, s-au alăturat demersului.

„Nu putem permite ca trecerile masive și necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că este posibil să se intre ilegal în Uniunea Europeană. Și că o intrare ilegală se poate transforma ulterior într-o ședere legală”, consideră cele 22 de state membre, care și-au exprimat viziunea într-o scrisoare deschisă.

„Evenimentele din ultimele zile necesită un răspuns european imediat și coordonat”, afirmă aceștia în scrisoarea adresată președinției irlandeze a UE, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Scandal diplomatic între Spania și Italia din cauza crizei migranților din Ceuta

Ceuta, una dintre cele două exclave spaniole de pe coasta nord-africană, a fost vizată în finalul lunii iulie de un val de zeci de mii de migranți ilegali. Dintre cei 72.000 de migranți care au trecut granița, singura frontieră terestră dintre UE și Africa, 70.000 s-au întors între timp în Maroc, potrivit guvernului de la Madrid.

Însă Italia a decis pe 31 iulie să suspende acordurile de liberă circulație cu Spania, ca urmare a crizei. Ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares a declarat că „nu există niciun motiv” pentru menținerea controalelor italiene la frontierele aeriene și maritime cu Spania. El a susținut că situația migratorie din Ceuta s-a stabilizat și se află sub control.

Guvernul spaniol condus de socialistul Pedro Sanchez a denunțat în termeni duri măsura și a anunțat că va răspunde cu aceeași monedă. Guvernul Spaniei a introdus sâmbătă controale în porturi și în aeroporturi pentru călătorii care sosesc din Italia, măsură ce urmează să rămână în vigoare până în data de 7 septembrie.

Spania și Italia, membre ale spațiului Schengen, nu au frontieră terestră comună, astfel că măsurile se aplică la sosirile pe cale aeriană și navală.

„Nu suntem împotriva Spaniei, dar avem datoria să ne protejăm frontierele”, a declarat Antonio Tajani într-un interviu publicat duminică de La Stampa, în care și-a exprimat îngrijorarea că unii dintre migranți ar putea avea opinii jihadiste.

„Ceea ce este de neînțeles și complet inacceptabil este reacția Spaniei”, a adăugat șeful diplomației italiene.