SINTEZA Totul despre valul de proiecte din Parlament care modifica legile din justitie – de la gratierea faptelor de coruptie la proiectul lui Tariceanu privind numirile procurorilor-sefi/ Bombele cu ceas din sertarul comisiei juridice
Celebra Ordonanta 13 care dezincrimina abuzul in serviciu, retrasa ulterior, si protestele care au urmat nu i-au dat inapoi pe parlamentari de la a depune initiative legislative de modificare a legislatiei penale, cel mai cunoscut la acest moment fiind amendamentul depus de senatorul PSD Serban Nicolae la legea gratierii prin care sunt gratiate faptele de coruptie, inclusiv luare si dare de mita, precum si abuzul in serviciu. HotNews.ro a facut o trecere in revista atat a celor mai noi proiecte de modificare a legilor din sfera justitiei, cat si a proiectelor care se afla de mai multa vreme in procedura legislativa.
Gratierea faptelor de coruptie
Proiectul de lege al gratierii depus de guvern, redactat pe vremea cand ministru al Justitiei era Florin Iordache, se afla in dezbatere la comisia juridica din Senat, prima camera sesizata. Atentia se indreapta pe amendamentele depuse de senatori, unul dintre acestea fiind cel al senatorului PSD Serban Nicolae prin care se gratiaza faptele de coruptie. Dezbaterea proiectului a fost amanata in mai multe randuri, iar marti ministrului Justitiei Tudorel Toader, prezent la sedinta comisiei, a cerut o noua amanare, pana pe 11 aprilie, pentru ca guvernul sa vina si cu alte propuneri de masuri complementare.
Pe de alta parte, amendamentul lui Nicolae nu este singurul controversat. La randul lor, senatorii Csaszar Karoly Zsolt si Tanczos Barna propun ca si pedepsele pentru falsul in inscrisuri oficiale, falsul intelectual si falsul informatic sa fie gratiate. Senatorul UDMR a fost pus sub urmarire penala de DNA, in 2014, pentru fals intelectual.
De asemenea, Nicolae a propus ca gratierea in intregime sa se faca pentru pedepse de pana la 3 ani – fata de 5 ani cat a prevazut Guvernul -, dar si gratierea partiala a pedepselor de pana la 10 ani inclusiv, in functie de cat s-a executat din pedeapsa si cat a ramas de executat. Aceste modificari ar putea crea premisele pentru o eventuala gratiere partiala a lui Dan Voiculescu, insa acest lucru depinde de forma finala in care legea va fi adoptata, ce alte modificari se vor vota precum si de decizia unei instante.
Superimunitate pentru judecatorii Curtii Constitutionale
Deputatul Adnagi Slavoliub, reprezentant al minoritatilor, a depus la finalul lunii februarie o propunere legislativa de modificare a Legii nr. 47/2002 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale care prevede ca judecatorii CCR nu pot fi nici urmariti penal, nici arestati preventiv si nici trimisi in judecata fara incuviintarea a doua treimi dintre acestia, si a cerut dezbaterea acestuia in procedura de urgenta.
Mai mult, proiectul prevede si ca „dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care au fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen.”
Functionarii publici trimisi in judecata sa nu mai fie suspendati din functie
Senatorul PNL Raducu Filipescu, fost presedinte al Consiliului Judetean Calarasi, a depus un proiect legislativ care abroga un articol din Statutul functionarilor publici astfel incat acestia sa nu mai fie suspendati din functie in momentul in care sunt trimisi in judecata pentru diferite infractiuni, intre care si cele de coruptie. Proiectul este semnat si de senatorul PSD Eugen Teodorovici si senatorul UDMR Cseke Attila-Zoltan, iar liderul PSD Liviu Dragnea a declarat ca PSD va sustine acest proiect. Liderul PNL a sustinut pe de alta parte ca proiectul nu are girul partidului.
Tariceanu propune ca presedintele si ministrul Justitiei sa fie exclusi din procedurile de numire a sefilor DNA si DIICOT si a conducerii Inaltei Curti
Comisia juridica din Senat a votat pe 14 martie sa amane timp de doua saptamani dezbaterea proiectului de lege al lui Calin Popescu-Tariceanu care exclude presedintele si ministrul de Justitie din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor-sefi. Proiectul lui Tariceanu a fost deja adoptat, tacit, de Camera Deputatilor, iar Senatul este camera decizionala.
Citeste aici detalii despre ce presupune proiectul
Relaxarea conditiilor de eliberare conditionata – proiect UDMR
Opt parlamentari UDMR au depus in data 8 martie, la Senat, un proiect de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, prin care propun relaxarea conditiilor de liberare conditonata, altfel spus cei condamnati pot iesi mai repede din inchisori prin micsorarea fractiilor de pedeapsa. De pilda, in cazul condamnatilor care au implinit varsta de 60 de ani (cazurile Voiculescu – 70 de ani, Vantu – 61 de ani), se va putea dispune liberarea conditionata dupa efecturarea unei treimi din pedeapsa, fata de jumatate cum este in prezent.
O alta modificare substantiala se refera la judecarea cererii de liberare conditionata. In prezent, pentru ca un detinut sa poate fi liberat conditionat, cererea trebuie aprobata de o instanta, care nu are un termen de judecata. Potrivit noilor reguli, decizia este luata de la instanta si mutata la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de trei zile de la formularea cererii de catre detinut.
Senatul este prima camera. Vezi aici detalii
Un alt proiect UDMR – procurorii si judecatorii vor putea fi acuzati de abuz in serviciu
Parlamentarii UDMR au depus la Senat, pe 8 februarie, un proiect de lege de modificare a Codului de Procedura Penala care prevede, printre altele, ca infractiunea de abuz in serviciu sa se aplice magistratilor care „cu rea-credinta sau grava neglijenta a comis una din actiunile care au condus la situatia generatoare de daune”.Initiativa este semnata doar de parlamentari UDMR, iar Senatul este prima camera sesizata.
Proiectul lui Ghise: „omisiunea” de a denunta o fapta in maxim 30 de zile se pedepseste cu pana la 6 ani de inchisoare
Proiectul de lege initiat in aprilie 2016 de fostul senator ALDE Ioan Ghise care prevede modificarea Codului penal astfel incat cei care nu denunta, in termen de 30 de zile, savarsirea unei infractiuni, sa primeasca o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 6 ani, a fost adoptat tacit de Senat la inceputul lunii februarie si a ajuns in dezbaterea Camerei Deputatilor, camera decizionala.
Proiecte aflate la sertar la Comisia Juridica, de peste doi ani
La comisia juridica de la Camera Deputatilor se afla mai multe proiecte de lege controversate de modificare a Codului Penal si de Procedura Penala, puse „la sertar” dupa ce in iunie 2015 s-a incercat introducerea lor in bloc – in numar de 22 de proiecte – pe ordinea de zi, ceea ce a dus la inflamarea opiniei publice. La sedinta respectiva a participat si sefa ICCJ de atunci, Livia Stanciu, care a criticat demersul, si desi s-a dat un termen de o saptamana pentru puncte de vedere pe acele proiecte, ele nu au mai fost dezbatute de atunci.
Pe larg despre noua incercare de martea neagra din iunie 2015, aici si aici.
Multe dintre aceste proiecte sunt insa in procedura legislativa si pot fi „reinviate”.
Mentionam cateva:
* Controversatul proiect initiat in mai 2015 de mai multi deputati cu probleme penale si care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare. Proiectul a fost respins de Senat in septembrie 2015 dar asteapta in sertarul comisiei juridice un raport.
Citeste pe larg despre el aici.
*Dezincriminarea conflictului de interese, de care ar putea beneficia Victor Ponta.
Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 si art. 308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost adoptat tacit de Senat in 30 martie 2015. In prezent se afla in Camera Deputatilor, care este forul decizional. Textul se refera la eliminarea aplicarii acestei infractiuni in cazul deciziei care vizeaza ocuparea unei functii de catre o persoana. Citeste aici despre proiect.
* Pe 30 octombrie 2014, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.
* Proiectul de lege al senatorului Serban Nicolae care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever – prin inlocuirea arestului preventiv cu doua alte tipuri de arest: la domiciliu si sever. Masura aceasta din urma nu s-ar aplica si in cazul persoanelor suspectate de corupţie. Acest proiect a fost adoptat tacit de Senat in mai 2015.
* Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propunea o accelarare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare . Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare.” In 25 februarie 2015, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.
* Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate. Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie 2015.
Expertii consultati de Hotnews, la momentul depunerii proiectului de lege, au sustinut ca initiativa legislativa deschide o portita de fuga infractorilor cu o condamnare definitiva. Puteti consulta o analiza pe larg a proiectului de lege aici.
* Amendamentul „indicii temeinice” in loc de „suspiciuni rezonabile”:Senatul a votat pe 11 mai 2015 un amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală al Guvernului initiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC) care prevede modificarea alin 1 al art. 202 din Codul de procedura penala astfel: „(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.
* Proiectul fostei senatoare ALDE Cristiana Anghel care reincrimineaza insulta si calomnia: Pedeapsa cu inchisoarea, inlocuita cu zile-amenda de 150 lei pe zi. A fost repsins de Senat in martie 2016 si asteapta sa fie dezbatut la Comisia Juridica din Camera Deputatilor.
* Tot Cristiana Anghel propunea un proiect de gratiere a pedepselor cu inchisoarea de pana la doi ani inclusiv, exceptie facand persoanele care au savarsit infractiuni precum omor, lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, act sexual cu minor. Proiectul a fost respins de Senat in februarie 2015 si, la fel, asteapta sa fie dezbatut in comisia juridica din Camera.
INTERVIURILE HotNews.ro