„Hora reciclării”, la un an de la debut – Ce a mers și ce NU a mers la sistemul Garanție-Returnare / De ce nu ar trebui să ne așteptăm ca numărul de automate să crească

Sistemul Garanție-Returnare (SGR), sau „Hora reciclării” cum a fost promovat el de către autorități, a pornit acum 13 luni și și-a „turat” motoarele, astfel că în cea mai bună lună au fost returnate peste 500 de milioane de ambalaje, iar în noiembrie, peste 10 milioane în fiecare zi. Sistemul funcționează bine în general, dar are câteva probleme și ar putea fi modificat pentru a fi mai eficient. Ce puteți face pentru ca lucrurile să meargă mai rapid la automatele de reciclare?

SGR în câteva cifre, după 13 luni de funcționare

• Peste 3 miliarde de ambalaje returnate
• Mai mult de 75% a fost rata de colectare în ultimele trei luni
• 250.000 de tone de ambalaje au fost predate la reciclatori
• 6 din zece români returnează ambalaje în mod regulat
• 800 de locuri de muncă create la nivel național
• Numărul de automate pentru returnarea ambalajelor (RVM-uri) a trecut cu 5.100.

Ministrul Mediului care era în funcție când a început programul, Mircea Fechet, a numit SGR „cel mai amplu proiect logistic la nivel naţional de la Revoluţie încoace” și spunea că este al doilea cel mai mare sistem de garanție-returnare din UE, după cel din Germania.

Automatele ar trebui să apară în mai mult locuri

Automatele de colectare sunt prezente la supermaket-uri și hypermarket-uri, dar o idee ar fi să apară în mai multe locuri.

„Se extinde rețeaua de acces a consumatorului la colectare și sunt discuții dacă nu ar fi oportun să apară echipamente și în alte zone de trafic în afară de magazine, cum ar fi gările sau aeroporturile, iar eu spun că ar benefic”, a explicat pentru HotNews.ro, Raul Pop, manager de programe în cadrul ONG-ului Ecoteca. O variantă ar fi să fie puse și RVM-uri în spațiul public, poate în zona primăriilor sau școlilor, dar pentru asta trebuie clarificate câteva chestiuni de procedură, de costuri și de gestionare a banilor.

L-am întrebat pe Raul Pop dacă există discuții pentru a crește valoarea garanției de la 50 de bani la un leu, însă el spune că nu este nevoie, mai ales că s-a văzut că lucrurile funcționează la nivelul din prezent, cel de 50 de bani. „Poate că în timp – când vom fi și noi mai avansați la partea de politici de decarbonizare – ne vom gândi ce am vrea să stimulăm mai mult – sticla, aluminiul sau plasticul – și eventual vom face garanții diferențiate. Spre exemplu, ne-am putea gândi că vrem să strângem aproape tot aluminiul din piață și îi punem garanție de 1 leu. Sau poate ne vom gândi să descurajăm plasticul, îi punem garanție de un leu, iar apa la ambalaj de plastic va fi mai scumpă decât cea din sticlă. Pe viitor ne-am putea juca cu acest gen de instrumente”.

Raul Pop spune că în 2025 ar putea fi colectate 6 miliarde de ambalaje și va mai fi nevoie de o serie de „reglaje” mai mari sau mici, pentru ca sistemul să poată funcționa bine. Ar însemna o dublare față de 2024.    

Par să se fi rezolvat și o parte dintre problemele logistice care erau supărătoare la final de primăvară și, per total, ajută faptul că s-au adăugat 1.000 de automate RVM în ultimele luni, mai spune Raul Pop.

Raul Pop de la Ecoteca spune că, per total, lucrurile au mers bine și observă faptul că a crescut de la lună la lună, timp ce nouă luni, din decembrie 2023 în septembrie 2024, numărul de ambalaje colectate, iar septembrie a fost prima lună de scădere, explicația ținând de sezonalitate (vara se vând multe băuturi) și de o saturație apărută în piață. Mai multe concluzii se vor putea trage după ce trece și iarna 2024-25, pentru a avea o comparație.

Ecoteca este o organizaţie non-guvernamentală de mediu care a fost creată în 2012 şi care se preocupă în principal de managementul deşeurilor şi de tot ce ţine de legislaţie, proceduri, module de operare, management de date.

Marele pas ar fi extinderea SGR către alte tipuri de ambalaje

Un minus al sistemului SGR este că nu poți duce la automate sticlele, PET-urile sau borcanele vechi din cămară, magazie sau debara, iar românii au, per total, milioane de ambalaje vechi.

„Mi-ar plăcea mult să se extindă cât mai repede sistemul, fiindcă nu văd niciun motiv pentru care să nu poți ajunge să returnezi o sticlă de șampon, una de alcool sanitar sau una de oțet”, spune Raul Pop, care explică și ce s-ar putea rezolva „România plătește anual taxa pe plastic, aproximativ 200 de milioane de euro la bugetul UE pentru că nu reciclează ambalaje din plastic. România nu a dat mai departe acea taxă către producători, practic cei care pun pe piață acele ambalaje care nu se reciclează. Dacă Guvernul ar zice, hai să recuperăm de la industrie acele 200 de milioane de euro, că poate se apucă de reciclat, atunci industria non-SGR ar vrea foarte repede să devină SGR, fiindcă altfel ar plăti”.

Concluzia lui Raul Pop este că SGR este un model de urmat și pentru alte tipuri de deșeuri, dar Sistemul Garanție-Returnare are limitele sale și  nu poate rezolva toate problemele.

Cozile de la automate vor persista

Numărul de automate a crescut cu peste 1.000 în ultimele luni. Erau aproximativ 4.000 de automate în luna iunie, iar în prezent sunt peste 5.100, ceea ce înseamnă o creștere de 30% în câteva luni.

Cozile sunt mari, în special în week-end, iar unele magazine au adus automate suplimentare în ultima perioadă. Tot mai multe companii de retail aleg să amplaseze automatele în afara magazinului. Cozile sunt mari, uneori apar și certuri între cei care așteaptă, mai ales când sunt și oameni care vin cu saci de sute de sticle și PET-uri și poate dura chiar și peste 20 de minute până termină o persoană.

La unele supermarket-uri mai organizate sunt anunțate și la megafon și pe afișe intervale clare de 10-15 minute în care automatele sunt oprite pentru igienizare.

O parte dintre comercianți opresc automatele după ora 22.00, fiindcă se aude tare sunetul de sticlă care este zdrobită de ciocanele din automat și acel zgomot este deranjant pentru locatari.

Nu ar trebui să ne așteptăm ca numărul de automate de returnare să crească mult pe viitor, fiindcă într-o bună parte din magazine nu ar fi loc. În plus, fiindcă aparatele trebuie cumpărate de către retaileri și amortizarea costurilor unui aparat se face în trei-patru ani, nu avem de ce să ne așteptăm ca supermarketurile să fie prea dornice să cumpere (multe) noi aparate.

Prețul unui astfel de aparat pornește de la 20.000 de euro, în timp ce RVM-urile cele mai mari și complexe costă spre 200.000 de euro (dar sunt puține astfel de aparate).

Unele magazine au ales să-i pună pe angajați să facă toate operațiunile necesare legate de aceste aparate, în timp ce alți retaileri au decis să externalizeze tot ce ține de aceste automate, inclusiv operarea, mentenanța și transportul ambalajelor către camioane. La multe dintre aceste magazine aparatele sunt în parcare, nu în interiorul hypermaketului

Ce a reușit SGR în 13 luni – maximul a fost în august, apoi a venit o scădere

Reamintim faptul că Sistemul Garanție-Returnare se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. Pentru a fi identificate uşor, produsele care fac parte din sistem sunt marcate cu un logo specific.

Operațiunea SGR a pornit oficial pe 30 noiembrie 2023, dar la raft primele ambalaje au început să apară în număr ceva mai mare în ianuarie. În perioadele de maxim românii au ajuns să ducă și peste 17 milioane de ambalaje pe zi la automate, iar pentru luna noiembrie media era de 11 milioane/zi. În 13 luni au fost returnate peste 3 miliarde de ambalaje.

Românii au returnat în primele șase luni de funcționare a sistemului SGR, de la 30 noiembrie 2023, până la final de mai 2024, un total de 514 milioane de ambalaje SGR, dintre care 250 de milioane în luna mai. Apoi, în cea de-a doua parte a anului sistemul a atins noi recorduri, astfel că numărul de ambalaje returnate între iunie și decembrie a trecut de 2,5 miliarde.   

August a fost o lună foarte bună, cu 533 de milioane de ambalaje returnate, ceea ce însemna o medie zilnică de 17 milioane. Rata de returnare a atins atunci un record de 82% la ambalajele din metal. În septembrie numărul de ambalaje colectate a scăzut pentru prima oară de la lună la lună, spre 453 milioane de unități (scădere de aproape 20%).

Cele mai noi date publicate de RetuRo, pentru noiembrie, indică faptul că au fost returnate 328 de milioane de ambalaje, dintre care mai mult de jumătate sunt din plastic. Rata de returnare a fost de 77% la plastic și metal și de 72% la sticlă. Pentru întreg anul, rata de returnare a fost de 54% la plastic și metal și de 52% la sticlă, după ce în primele luni, când sistemul era la început, rata fusese de sub 30%.

Pentru 11 luni din 2024, totalul a trecut de 3 miliarde de ambalaje SGR returnare, dintre care aproape 1,7 miliarde din plastic și 586 milioane de sticlă.

Nu prea poți returna ambalaje la micii comercianți

Un capitol la care este mult de lucrat ține de micii comercianți. În total sunt în țară 80.000 de comercianți care vând băuturi și sunt obligați să intre în sistemul SGR, pentru a colecta ambalaje și a oferi garanție. Numai 38.000 de comercianți au intrat în sistem, semnând cu RetuRo, în timp ce zeci de mii de magazine mici nu sunt înscrise.

Magazinele mici nu s-au „prins” în hora reciclării, deși toți comercianții sunt obligați să intre în sistem, chiar și cele mai mici chioșcuri de cartier sau din sate. Magazinele cu suprafață de sub 200 mp NU sunt exceptate, dar se pot asocia cu alți operatori economici mici din zonă sau cu UAT-uri (autoritate locală). Când vor intra și primăriile în „hora reciclării” lucrurile se vor schimba în bine.

Ar însemna, spre exemplu, să existe un punct de colectare pe domeniul public. La asocierea între comercianți, unul dintre ei, cel ce are suprafață mai mare, devine punct de colectare și clienții de la ceilalți asociați sunt îndrumați către acel loc. Dacă măcar câteva mii de comercianți ar intra în sistem, lucrurile s-ar schimba în bine.

Nu există încă locuri unde primăriile să fi instalat automate de colectare și nici nu este foarte clar din punct de vedere legal cum se poate face asta. Este o problemă și costul mare al unui automat de colectare și faptul că amortizarea costului se face în câțiva ani, iar banii trebuie să vină de undeva. Este de așteptat să apară însă și exemple de bună practică ce vor fi urmate și de alții.

Cine este RetuRO

În 2024, RetuRo a investit 60 milioane de euro din bugetul alocat pentru investiţii în dezvoltarea infrastructurii pentru a susţine operaţiunile sistemului: o reţea de şapte centre operaţionale de numărare şi sortare a ambalajelor SGR,, amplasate în diverse zone din țară. În 2025 vor fi deschise alte două centre, în Oradea și Constanța.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) este administrat de RetuRO, compania înființată de către de un consorțiu format din trei acționari privați și un acționar public.

Cei trei acţionari privaţi sunt: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30% din acțiuni) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%). Acţionarul public este statul român – prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20% din acțiuni).

Câteva sfaturi și concluzii, în urma experiențelor din ultimul an la automatele de primire a ambalajelor SGR

• Verificați înainte de a pleca de acasă dacă toate ambalajele au logo SGR. Mai sunt încă ambalaje fără sigla SGR, în număr mic ce-i drept, mai ales la sticle de vin sau de spirtoase.
• Este important să NU mai fie lichid în sticlă. Automatele cântăresc recipientele și le recunosc greutatea, scopul fiind de a respinge ambalajele pline sau parțial pline.
• Dacă unele ambalaje sunt respinse, asta se întâmplă și fiindcă unii producători nu au făcut codul de bare după dimensiunile indicate în regulament (uneori poate fi prea îngust, alteori prea lung, așa că apar dificultăți la citire). Au fost dificultăți și la PET-urile de apă minerală care aveau mâner deasupra capacului.
• Ar fi indicat să evitați zilele de weekend, fiindcă mulți oameni au atunci timp să meargă la magazin și vin cu multe sacoșe de ambalaje. Am văzut și cozi formate din mai mult de 10 oameni, unii având și 3-4 plase pline. Nu doar că durează mult până când oamenii introduc ambalajele, dar se umple cuva RVM-ului și angajații magazinului trebuie să vină să ia sacii plini, iar acest lucru adaugă mult timp.
• Dacă automatul nu citește din prima codul de bare al unui ambalaj SGR nu renunțați. Ajută dacă îl mai introduceți o dată în automat, eventual schimbați puțin poziția ambalajului înainte de a-l oferi automatului. NU ajută dacă introduceți cu viteză, cu forță ambalajul în RVM.
• Una dintre concluzii este că „omul sfințește locul”: sunt supermarket-uri la care paznicul de la intrarea în magazin îi ajută pe cei care vin cu pungile de ambalaje, le spune mici „trucuri” despre cum să introducă sticla sau să încerce de mai multe ori, dacă un ambalaj cu sigla SGR este refuzat prima oară.
• Dacă PET-ul este turtit rău, automatul îl va refuza. Automatele recunosc forma siluetei ambalajului (de exemplu forma gâtului și a alungirii sau rotunzimea bazei). NU contează dacă PET-ul are sau nu capac.
• Automatele sunt concepute astfel încât să poată citi coduri de bare și dețin un fișier actualizat de coduri de bare valide care să indice automatului cum trebuie manipulat un ambalaj cu un anumit cod de bare.
• Sunt oameni care mai merg cu PET-uri mari de apă, de 5 litri: Acestea NU sunt incluse în sistem, fiindcă nu ar încăpea în automatele de preluare.