Situația de la Salina Praid, discutată în CSAT. Cele două scenarii luate în calcul pentru „menținerea funcționării”
Situaţia gravă de la Salina Praid, „o componentă importantă a infrastructurii economice şi strategice a României”, a fost dezbătută în ședința Consiliului Superior de Apărare a Țării, care a avut loc luni, 30 iunie. La final, membrii consiliului au transmis că iau în calcul două scenarii pentru redresarea zonei.
Membrii CSAT au analizat, în ședința de astăzi, informările Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, conform unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, la finalul ședinței.
„Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale”, se arată în comunicat.
Astfel, membrii CSAT au în vedere două scenarii „pentru viitorul Salinei Praid”:
- recondiționarea minei vechi
- înființarea a două mine – pentru turism și pentru producție
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a durat aproximativ trei ore și jumătate. În ședință, s-a discutat și despre evaziunea fiscală, fiind pentru prima oară când subiectul a fost inclus în CSAT „ca amenințare și risc la adresa securității naționale”
Care e situația la Salina Praid, în prezent
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a acuzat, duminică, 29 iunie, conducerea companiei de stat Salrom că nu tratează cu seriozitate lucrările de deviere a râului Corund, care a provocat inundarea Salinei Praid.
Întrebat dacă mina de la Praid se va prăbuşi, ministrul Economiei a răspuns: „Posibil, da. Să se transforme într-un lac”.
Salina Praid, una dintre cele mai cunoscute saline din România, a fost distrusă de apele aduse de ploile puternice din luna mai. Din cauza infiltrațiilor, digul subteran a cedat, iar galeriile minei de sare se pot prăbuși în orice moment.
„Acest fenomen a început cu ceva ani în urmă. Cred că ceea ce a indus în eroare autoritățile a fost tocmai debitul mic întâlnit în mod normal în această zonă și atunci au crezut că este suficientă acea impermeabilizare a albiei, o reducere a contactului apei cu substratul alcătuit din sare și din pământ să nu se mai producă influența în subteran a apei. Se pare că nu a fost suficient acest lucru. Ar fi trebuit acest râu de la poalele Munților Harghita să fie regularizat sau redirecționat și să nu mai intre în contact cu acest sâmbure de sare care este Salina Praid”, a adăugat profesorul.
El a mai spus că în subteran se află acum „milioane de metri cubi de apă” care dizolvă sarea, „până se va forma o saramură foarte densă”.
INTERVIURILE HotNews.ro