Smecheria s-a nascut in Romania

Cand am fost ultima data la Bucuresti, m-au usurat de telefonul mobil, in lift la Inter. Eram la o conferinta cu diaspora. In cladirea Parlamentului Romaniei, mi-au disparut in pauza, mapa de presa si notitele de ziarist, lasate pe scaun in sala de conferinte. Sunt eu o bleaga, e cert. Altii sunt jmecheri, pe spinarea celor naivi si increzatori.

Cinstea, o virtute? Aiurea! Sterpelesti si traiesti, mult mai brava decat fraierii care trag la carca.

Ciordeli cu frison

Ai simtit vreodata nevoia sa strecori in buzunar un ruj scump sau un pachet de lame de ras? Te-ai uitat lung la un buzunar umflat cu portofelul burdusit de carduri si bani? Te-a atras ca un magnet poseta unei batranici cu pensia la purtator? Esti pe calea cea buna.

Si mai buna, daca purcezi in afaceri cu bunul public. Incepi intraurban, cu capace de canale si containere de gunoi. Te extinzi apoi spre autostrazile in devenire, ticsite de marfa: garduri de protectie, lampi reflectorizante, panouri indicatoare, fibra optica, parapeti metalici.

La ce bun sa-ti vinzi tara, daca poti s-o furi? Inventarul poate continua: s-au furat in Romania rulmenti, strunguri, locomotive, sine de cale ferata, poduri, vapoare, fabrici, uzine, banci. Se fura intelectual si, de anul acesta, se fura cu acte in regula, si caciula vecinului din Europa, „ca e mai cornuta“.

Furatul are, pe langa izbanda materiala, si un efect afrodisiac. Adrenalina creste, pe cand usurezi victima pe nesimtite de portmoneu, sau cand treci cu buzunarele pline si necontrolate, de casa de marcaj a unui supermarket. Ti se urca si mai tare, daca ai dat un tun la asigurari sau pe Internet.

Excitatia ajunge la maxim cand bagi mana adanc si de necontrolat in banul si bunul public. Insa asta e o alta tema.

Hotia la romanii de dincolo

Momentan, presa straina vuieste de faptele conationalilor nostri, la treaba in Europa. Multi merg la munca cinstita, cam tot atatia „la pocneala”. Hotia la romani a devenit tema zilei in mass-media, se fac mese rotunde, dezbateri televizate, se fac analize, se propun ceva solutii.

De fapt, de ce fura romanul in strainatate, poate mai abitir ca in tara? Aceasta, daca ne referim la fenomenul asa-zisei „micro-infractionalitati”, fluturat de vajnici reprezentanti comunitari si politicieni superficiali? Voi reveni la termenul sus-numit.

Ajuns intr-un cadru strain, uneori ostil si adesea incert, romanul aterizat in strainatate trece printr-o puternica criza de identitate. Nu stie limba, e rupt din contextul familial si social care i-au fost repere valorice. Bune-rele, asa cum au fost ele.

Poate ca n-a trait, inaintea plecarii sale din tara, intr-un mediu infractional. Odata ajuns la negru, pe un contract naspa, sau pe mana unor escroci romani sau internationali, el va fi prada sigura nevoii de a supravietui, uneori prin orice mijloace.

El mai trebuie sa dovedeasca, si sa-si dovedeasca, ca nu e un loser, un perdant. Scopul scuza mijloacele, iar acasa il asteapta doar Coana Saracie.

Anonim si provizoriu

Ajuns dincolo si, prin circumstante nefavorabile, in impas, un om normal poate cadea in plasa tentatiilor, a sarlatanilor si retelelor de infractori de tot felul. In plin si greu de suportat anonimat, el ajunge sa se intrebe „Ce sunt eu, venetic pe pamant strain?” Raspunsul e simplu: Un Nimeni.

Nu il cunoaste nimeni, nu-l umple rusinea de a fi prins la ciordit, la cersit, la pradat sau chiar la dat in cap. Poruncile biblice sunt repede uitate, iar auto-justificarea functioneaza de minune: „Trebuie sa traiesc si eu cumva”. Si e adevarat, fiecare om trebuie sa taiasca cumva, insa, daca se poate, nu pe spinarea celuilalt.

Majoritatea romanilor plecati la munca in Europa se raporteaza la termenul „provizorat”. Scopul initial este sa castige bani pe care, in timpul lucrat dincolo, nu i-ar castiga sub nici o forma in tara. Ii ajung de o masina, o locuinta, sau pur si simplu sa-si intretina familia ramasa acasa.

Provizorii fiind, lacomia e cu atat mai mare. Iar frica de pedepse, cu atat mai mica. O amenda neplatita din lipsa de bani si domiciliu stabil, poate un mic concediu la zdup, sau o expulzare, nu sperie pe nimeni pus pe treaba si liber la miscare in Europa tuturor posibilitatilor.

Cum ne citesc altii

Presa germana a umplut multe pagini despre spectaculoasele furturi de bancomate, in care, din banda de patru spargatori, trei erau romani. In periada 2002-2006, 90 de bancomate din zona sudica a Germaniei, Elvetia, Franta si Luxemburg, au fost furate si devalizate dupa aceeasi metoda.

Bancomatele erau legate cu cabluri metalice de tractoare sau camioane, furate si ele, apoi smulse din cadrul de sustinere si transportate intr-o padure din apropiere, unde hotii le spargeau cu unelte si aparate de sudura. Toata operatiunea dura cam trei minute, mijlocul de transport era abandonat la locul faptei.

Iata si cateva dintre stirile lunii octombrie, despre prezentele romanesti peste hotare, reflectate in presa straina :

„Romanii sunt banuiti de implicare intr-o noua infractiune la Roma, relateaza Ria Novosti. Mai multi rromi romani sunt suspectati de furtul bagajelor dintr-un autocar cu turisti rusi. Infractorii au furat toate valizele si gentile turistilor, in timp ce soferul iesise sa bea o cafea. In bagaje se aflau nu numai bani, ci si toate documentele si biletele de avion ale turistilor rusi“.

„Imigrantii romani sunt vinovati de 85% din actiunile de fraudare a bancomatelor inregistrate in Marea Britanie. Informatia a fost publicata vineri de tabloidul Daily Mail, care citeaza o investigatie jurnalistica. Ancheta jurnalistului britanic Rageh Omaar s-a desfasurat pe o perioada de cateva luni, de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si pana in prezent.

Bandele de infractori straini isi extind activitatea si in zonele rurale din Anglia, unde cauta sa obtina profit din infractiuni precum traficul de droguri si de persoane“, scrie Daily Mail“ (Realitatea TV)

Cu o saptamana inainte, primarul Romei ii acuza pe romani, pe baza unui raport al politiei italiene, ca sunt „autorii a trei sferturi dintre infractiunile comise in capitala Italiei in primele 8 luni ale anului“.

Mass-media italiana detine recordul in publicarea de stiri negre despre faptele unor rromi si romani din Italia, unele dintre ele referindu-se chiar la crime si reglari de conturi in stil mafiot.

„Mii de familii dintr-un cartier sarac al Madridului, unde locuiesc si romani, sunt pe picior de razboi cu autoritatile“, scrie agentia France Presse. „Localnicii se tem ca locuintele pe care le-au construit ilegal vor fi demolate. Acum doua zile, demolarea unei case din ordinul Primariei a dus la confruntari violente intre localnici si politie. Bilantul violentelor a fost de 20 de raniti, majoritatea politisti“.

„Trei sferturi dintre cersetorii din Geneva sunt originari din Romania, potrivit unei anchete a politiei elvetiene“, relateaza cotidianul Tribune de Geneve. Publicatia noteaza ca cersetorii, majoritatea rromi, cer de pomana la intrarile in magazine, banci sau oficii postale.

Tribune de Geneve constata ca situatia ii nemultumeste pe clienti si pe angajatii magazinelor si diverselor institutii. „Elvetienii au inceput sa scoata bani de la casierie, pentru ca nu vor sa stea in preajma cersetorilor, care isi fac veacul pe langa bancomate“.

„O mie de romani au fost expulzati din Franta de la inceputul anului pana acum. Anuntul a fost facut de noul ambasador al Frantei la Bucuresti, Henri Paul. Romanii au fost repatriati de bunavoie, in schimbul unei sume de bani, dupa ce au comis mai multe delicte pe teritoriul Frantei. Potrivit ambasadorului francez, sirul expulzarii romanilor ar putea continua“ relateaza Realitatea TV.

„Telefoanele mobile furate de la soferii opriti la semafoarele din Torino ajung in Romania. Mii de telefoane au facut acest drum in ultimele luni, perioada in care s-au inregistrat plangeri ce arata ca cel putin 2.000 de telefoane au fost sustrase de la automobilistii torinezi. „Baza” organizatiei e o baraca din tabara de nomazi de langa Tossik Park.

Doi nomazi romani, carora li se imputa „gestionarea” hotiilor, au fost arestati. Pachetele cu telefoane mobile, dar si cu DVD-uri sau CD-uri, luau drumul Romaniei prin curieri clandestini ce fac legatura intre Italia si Est. „Materialele” intrau in posesia destinatarului la 4 sau 5 zile dupa operatiune” (Rador).

„Centrul pentru Fraude pe Internet (The Internet Fraud Complaint Center) primeste sute de plangeri pe zi, de la cetateni care au fost fraudati pe Internet. In majoritatea cazurilor de acest gen apare numele Romaniei. Foarte multe dintre furturile virtuale se intampla pe E-Bay, cunoscutul portal de vanzari prin internet.

Editia electronica a publicatiei Sun Times scrie ca multe din fraudele de pe eBay duc in Romania, unde infractorii folosesc Internet-cafe-urile pentru a nu fi depistati“.(Gandul)

Cu capul in pamant

Nici o tara nou-aderata la UE nu s-a falit cu atata presa straina negativa. Este aceasta doar micro-infractionalitate, sau „infractionalitate de vitrina“, cum o numea ministrul de externe Cioroianu si ex-ministrul de interne Blaga? In nici un caz.

Pe cetateanul de rand il intereseaza, ca stire de senzatie, devalizarea unei banci, dar stie ca banca are oricum o consistenta asigurare pe paguba. Pe cetatean il afecteaza insa, in cel mai direct mod, furtul bunului sau privat, sau ultragiul spatiului sau vital, lucruri care ii creeaza o stare de nesiguranta in casa sa, orasul sau satul unde locuieste.

Il intereseaza ca legea sa fie lege pentru toti si sa-l apare pe omul cinstit, de raufacator. Nomadismul si infractionalitatea ii dau senzatia de haos in universul sau imediat si national, oricat de generoase si avangardiste ar fi legile si recomandarile birocratiei europene.

Libertatea de circulatie a bunurilor si persoanelor, in Europa, nu e facuta pentru oameni care sfideaza orice valoare morala europeana.

Degeaba se incearca, a contracara avalansa de stiri proaste, cu iesiri la rampa ale sefilor de comunitati romanesti sustinute anemic, sau cu articole festiviste, cu restransa priza la public. Memoria umana si interesul public sunt – intr-un mod interesant, insa concret masurabil prin rating – deosebit de sensibile la negativ si morbid.

Atata vreme cat smecherii si penalii circula cum vor ei, cu acte false, bani, bunuri furate si traficate peste granitele nationale, fara controale la frontiere, sau cu spagi colective care sa acopere trecerea lina a mijlocului de transport, e greu sa controlezi migratia criminala. Se trafica bunuri, forta de munca, se trafica femei si copii.

Europa si-a deschis portile pentru romani, insa romanii „de bine“ de peste hotare, daca nu ii apuca furia, isi lasa capul in pamant, de rusine. Iar tinerii din tara doritori de cariere internationale, se vor trezi, in curand, din vina unor conationali, cu usi europene trantite in nas.