Societatea civilă îi cere Avocatului Poporului să atace la CCR o OUG prin care „Legea transparenței decizionale a fost modificată complet netransparent”

Circa 30 de organizații neguvernamentale semnează o scrisoare deschisă adresată Avocatului Poporului în care solicită atacarea la Curtea Constituțională a OUG 16/2022 adoptată pe 2 martie, despre care aceștia spun că a modificat „complet netransparent” un articol din Legea transparenței decizionale.

• „OUG nr.16/2022 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție, potrivit cărora Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.
• O lege care vizează asigurarea cadrului legal pentru transparența și implicarea publicului a fost aprobată fără să fi fost pusă măcar pe agenda publică a ședinței de Guvern, fără avizul Consiliului Economic și Social, fără niciun fel de informare publică.
• Înțelegem situația excepțională în care România se află acum, însă considerăm că contextul în care ne aflăm nu poate fi folosit ca pretext pentru a legifera în afara situațiilor de urgență, justificate ca atare. Modificarea L52/2003 nu poate fi considerată o “reglementare nu poate fi amânată”, ceea ce pune OUG 16/2022 în contradicție cu Art. 115, alin (4) din Constituție”, susțin ONG-urile semnatare.

Guvernul: Nu este vorba de niciun fel de îngrădire

Guvernul a anunțat miercuri că a adoptat OUG prin care a modificat alineatul (13) al articolului 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

• „Actul normativ vizează reglementarea cadrului legal necesar elaborării și adoptării proiectelor de acte normative în situații excepționale, pentru stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor fundamentale ale statului.
• Astfel, proiectele de acte normative pot fi supuse avizării și aprobării și fără termenul de 30 de zile prevăzut la alin. 2 art.7 din Legea 52/2003, în vederea evitării situațiilor care pot aduce grave atingeri interesului public,” informa Guvernul.

Ce declara miercuri seară Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului:

• În ședința de guvern, care tocmai s-a încheiat, a fost adoptată, la inițiativa secretarului general al Guvernului, Ordonanța de Urgență pentru modificarea articolului 7, alineatul 13 din Legea 52 pe 2003 privind transparența decizională în administrația publică.
• Vreau de la bun început să fac precizarea că respectiva modificare vizează, de fapt, o abordare mai clară și mai eficientă din perspectiva situației excepționale pe care o trăim astăzi, care impune și care și până acuma impunea un regim derogatoriu de la termenele prevăzute la alineatul 2, pe care tocmai am amintit, cele 30 de zile de care știți cu toții, în așa fel încât, în situații bine determinate, generate evident de starea conflictuală de la granițele României, să ne permită adoptarea de proiecte normative, indiferent de rangul lor, plecând de la hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență sau proiecte de lege, în așa fel încât să putem pune de acord foarte repede situația de fapt cu necesitățile pe care aceasta o impun.
• Nu este vorba de niciun fel de îngrădire. Așa cum am spus, textul era și până acum existent în legea respectivă, doar că era altfel reformulat, iar acel termen de 30 de zile, termen de decădere, poate sau înăuntrul acelui termen, proiectul respectiv poate să fie adoptat în regim de maximă celeritate, așa cum impune necesitatea.
• O a doua modificare, mai puțin importantă poate în fond, dar importantă din punct de vedere procedural, este aceea că ne-am propus ca în termen de 30 de zile, secretarul general al Guvernului să emită norme metodologice în aplicarea Legii privind transparența decizională, așa cum era în corpul legii adoptat în 2003 – sunt 19 ani de la adoptarea acesteia – rămăsese la latitudinea fiecărui minister, a fiecărei instituții publice să își elaboreze propriile norme şi sunt convins că și dumneavoastră sau în primul rând dumneavoastră, dar și noi am simțit pe parcursul acestui timp iregularitatea unui astfel de demers, care presupunea ca fiecare să își facă propriile reguli în respectarea, evident, a prevederilor legale.

Ce acuză societatea civilă

Redăm textul scrisorii adresate lui Renate Weber:

„Organizațiile semnatare vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență 16/2022 pentru modificarea art. 7, alin (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, emisă pe 2 martie 2022, în integralitatea sa.

Considerăm că modul total lipsit de transparență în care a fost făcută modificarea Legii, prin Ordonanță de Urgență, contravine standardelor minime de transparență și consultare, afectând dreptul cetățenilor la informare. OUG nr.16/2022 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție, potrivit cărora Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. O lege care vizează asigurarea cadrului legal pentru transparența și implicarea publicului a fost aprobată fără să fi fost pusă măcar pe agenda publică a ședinței de Guvern, fără avizul Consiliului Economic și Social, fără niciun fel de informare publică.

Înțelegem situația excepțională în care România se află acum, însă considerăm că contextul în care ne aflăm nu poate fi folosit ca pretext pentru a legifera în afara situațiilor de urgență, justificate ca atare. Modificarea L52/2003 nu poate fi considerată o “reglementare nu poate fi amânată”, ceea ce pune OUG 16/2022 în contradicție cu Art. 115, alin (4) din Constituție.

Nu în ultimul rând, vă rugăm să analizați prevederile OUG 16/2022 din perspectiva principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta își găsește expresia în prevederile art.1 alin. (5) din Constituție și cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. În repetate rânduri, în deciziile sale, Curtea Constituțională a statuat că claritatea și previzibilitatea normei trebuie să caracterizeze conținutul normativ al oricărei legi. Arătăm în continuare de ce considerăm că OUG 16/2022 încalcă aceste principii.

• Din punct de vedere al conținutului, reformularea articolului deschide (încă și mai multe) căi prin care reprezentanții autorităților publice locale și centrale pot să ocolească procesul democratic de consultare în elaborarea actelor normative. Deși Legea nr. 52/2003 conținea deja excepții pentru circumstanțe excepționale, situații de apărare, ordine publică sau siguranță națională, Guvernul a adăugat o nouă excepție, formulată în termeni la fel de generali și vagi: “situații urgente”.

În acest fel, sunt afectate garanții care oferă efectivitate exercițiului dreptului fundamental la informație, prevăzut de art. 31 din Constituție. De-a lungul timpului, ordonanțele de urgență au avut grave carențe în a explica urgența care fundamenta emiterea acestor documente. Noua formulare a Art. 7, alin. (13) al Legii nr. 52/2003 va permite și mai mult aleatoriu în aplicarea standardelor de transparență și consultare.

Această modificare nu vizează strict legiferarea la nivel național, ci și actele normative propuse la nivel local (se va aplica nu doar în cazul ordonanțelor de urgență, ci și în cazul hotărârilor de consiliu local și consiliu județean). Din experiența organizațiilor semnatare, există o practică curentă a autorităților publice locale de a abuza de termenul “urgență”. Această modificare, în opinia noastră, va conduce încă la și mai multe posibile abuzuri din partea autorităților publice locale.

Guvernul adaugă o nouă excepție de la procedura de transparență, fără să repare un neajuns mai vechi al legii. Astfel, pentru situațiile exceptate, în continuare nu există un termen minim obligatoriu cu privire la punerea în dezbatere publică a actelor normative care intră sub incidența alin. (13). Suntem de acord că 30 de zile poate fi o perioadă îndelungată pentru situații de urgență, (care ar trebui definite în mod exhaustiv: război, cutremur, calamități), dar lipsa completă a unui minim proces de dezbatere publică este contrar principiilor fundamentale ale unei democrații.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm să evaluați oportunitatea contestării acestui text la Curtea Constituțională a României.”

Organizații semnatare:

ActiveWatch

Asociația pentru Tehnologie și Internet

Centrul FILIA

Asociația CIVICA

Societatea Academică din România

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Asociația Miliția Spirituală

Asociația Respiro

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

Asociația Parcul Natural Văcărești

RiseOut

Funky Citizens

Expert Forum

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Consiliul Tineretului din România

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”

Asociația Festivalul de Film Transilvania

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Asociația Sexul vs. Barza

Asociația Help Autism

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești

Asociația OPTAR

Consiliul Național al Dizabilității din România

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația FAPTE

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj

Asociația Frends pentru Dezvoltare