Sari direct la conținut

Sorin Oprescu, eliberat din arest în Grecia: Nu am fugit nicăieri. Îmi făceam visul de o viaţă întreagă

HotNews.ro
Sorin Oprescu, Foto: Vadim Ghirda / Associated Press / Profimedia Images
Sorin Oprescu, Foto: Vadim Ghirda / Associated Press / Profimedia Images

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu, condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare și prins în Grecia, a susținut, după ce a fost eliberat din arest, că nu a fugit din țară, ci se afla în Grecia pentru a-și împlini „visul de o viaţă întreagă”. El spune că își definitiva „formele de rezidență începute în urmă cu 6 luni”.

Sorin Oprescu a fost eliberat din penitenciarul Korydallos din Grecia după ce a plătit o cauțiune de 5.000 de euro, așa cum a stabilit Curtea de Apel de la Atena.

„Eu nu am fugit nicăieri”

Fostul primar al Capitalei a declarat pentru Antena 3, după ce a ieșit din arest, că „judecătorii au fost duri, dar corecți”, susținând în continuare că este nevinovat.

  • „Am început să am foarte mare încredere că pot să mă lupt în continuare pentru că am primit o pedeapsă nemeritată. Da, mai există căi de atac şi ştiu că la vârsta mea şi la afecțiunile pe care le am probabil că mi s-ar aproba lucrurile astea după ce mor.
  • Nu vreau să mor. Eu vreau să trăiesc măcar până în momentul în care pot să demonstrez că nu sunt vinovat şi nu am făcut altceva decât să plătesc din punct de vedere politic anii 2015 şi zăpăceala furibundă încât să dispară tot ce înseamnă clasa politică la momentul respectiv.
  • Este o modalitate pe care eu nu o să o pot să o înțeleg, este o modalitate nemernică să poţi să acuzi oamenii de lucruri pe care nu le-au făcut.
  • Eu nu am fugit nicăieri. Eram aici (n.r – în Grecia), îmi făceam visul de o viaţă întreagă că atunci când o să ies la pensie o să pot să-mi petrec liniștit zilele pe care le mai am, câte Dumnezeu or fi ele, dar în liniște şi într-o sănătate aparentă, că toţi ne aflăm într-o stare de sănătate aparentă.
  • Eram acasă în apartamentul pe care l-am închiriat. Îmi definitivam formele de rezidență începute în urmă cu 6 luni. M-au găsit acasă. Nu m-am ascuns, nu am fugit. Cum să fug? Pentru ce, când tot procesul a fost o mascaradă?”, a mai spus Oprescu.

Conform deciziei magistraților eleni, fostul primar al Capitalei va trebui să se prezinte în fiecare lună la Poliție, în datele de 5 și 16, pentru un control judiciar, neavând voie să plece din Grecia până la finalizarea procesului de extrădare.

Pedeapsă dublată pentru Sorin Oprescu la Curtea de Apel București

Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în 13 mai la 10 ani și 8 luni de închisoare, fiind acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie. În prima instanță, primise 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București după mai bine de 6 ani de procese, dosarul trimis în judecată de DNA în noiembrie 2015.

Astfel, Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni închisoare pentru constituirea unui grup infracţional organizat, în variantă agravată, 6 ani închisoare pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu, 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor. După contopirea pedepselor, instanța aplică pedeapsa închisorii cea mai grea – 6 ani şi 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 4 ani și 2 luni închisoare, urmând ca fostul primar al Capitalei să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare. Din această pedeapsă va fi dedusă perioada reținerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu de la data de 6.IX.2015 la data de 14.I.2016, inclusiv.

În 13 mai 2019, Sorin Oprescu fusese condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Decizia a fost atacată atât de fostul primar, care a solicitat să fie achitat, dar şi de procurorii DNA, care au cerut o pedeapsă mai mare.

Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro.

De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul iubitei sale Adriana-Elena Nica.

În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Oprescu

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

În 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu ar fi primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni din acte de corupţie, conform DNA.

Procurorii spun că, începând cu finalul anului 2013, Sorin Oprescu ar fi condus un grup infracţional organizat constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipalităţii bucureştene.

„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să îl ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, spun procurorii DNA.

Ulterior, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.

În acelaşi context, în cursul anului 2014, Sorin Oprescu i-a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian, mai spune DNA. Conform procurorilor, Stanca a fost angajat şi promovat la ACCU la insistenţele primarului Capitalei, pentru a avea un control mai mare asupra deciziilor lui Popa.

Procurorii arată că Sorin Oprescu, folosindu-se de atribuţiile de primar al Capitalei, a impus funcţionarilor din cadrul ACCU şi Direcţia de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale, în folosul aceluiaşi inculpat.

DNA mai susţine că, în perioada 2013 – 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare.

În perioada mai – august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al ACCU, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu, adaugă procurorii DNA.

CITEȘTE ȘI: Sorin Oprescu, aflat în arest în Grecia, va fi eliberat astăzi pe cauțiune / El s-a plâns în instanță de condițiile din penitenciar: ”Toaletele nu au uși, într-o cameră de 8 mp sunt 8 inşi”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro