Spovedania unui climatolog incorect politic

Patrick T. Brown este doctor în științe climatice, codirector al colectivului pentru climă și energie din cadrul Institutului Breakthrough și lector în cadrul programului de politică energetică și climă de la Universitatea Johns Hopkins.

Deținător al unui doctorat în științele Pământului și ale climei de la Universitatea Duke, Patrick T. Brown are și un masterat în meteorologie și știința climei de la Universitatea de Stat din San Jose și o diplomă de licență (BS) în științe atmosferice și oceanice de la Universitatea din Wisconsin – Madison.

A efectuat cercetări la Carnegie Institution din cadrul Universității Stanford, NASA JPL din cadrul Caltech, NASA Langley din Virginia, NASA Goddard din Washington DC și NOAA GFDL din cadrul Universității Princeton.

A publicat articole în Nature, PNAS și Nature Climate Change, precum și în multe alte reviste, și a oferit comentarii pentru The New York Times, CNN, BBC, The Washington Post, Newsweek, The Guardian, ABC News San Francisco și CBS News San Francisco, printre altele.

Pe 30 august 2023, Brown și un grup de colaboratori au publicat în revista Nature studiul Climate warming increases extreme daily wildfire growth risk in California. Concluzia studiului, ușor de anticipat în contextul politico-climatic actual, este că riscul creșterii zilnice a incendiilor extreme din California este datorat încălzirii antropogene.

Pe 5 septembrie 2023, Patrick T. Brown a aruncat o bombă colosală.

Despre importanța esențială a prezentării oneste și integrale a adevărului integral în lucrările științifice am scris mai demult:

Onestitatea științifică înseamnă că autorul nu a trișat, nu a fraudat, cu intenție.

Integritatea științifică nu este doar o chestiune de onestitate sau ne-onestitate, ci se plasează la un alt nivel, mai sus. Înseamnă că toate informațiile sunt expuse la vedere, spre cunoștința și judecata cititorilor. [1]

Dar să-i dăm cuvântului Dr. Patrick T. Brown pentru a afla mai multe dedesubturi ale publicării de articole climatice într-o revistă de top, precum Nature:

Lucrarea pe care tocmai am publicat-o, Climate warming increases extreme daily wildfire growth risk in California, se concentrează exclusiv pe modul în care schimbarea climei a afectat comportamentul incendiilor extreme de vegetație. Am știut că nu trebuie să cuantific în cercetarea mea alte aspecte cheie decât schimbarea climei, deoarece ar fi diluat povestea pe care reviste prestigioase precum Nature și rivala sa, Science, doresc să o spună.

Acest lucru contează, deoarece este extrem de important pentru oamenii de știință să fie publicați în reviste de top; în multe privințe, acestea sunt factorii succesului într-o carieră academică. Iar editorii acestor reviste au arătat foarte clar, atât prin ceea ce publică, cât și prin ceea ce resping, că doresc lucrări despre climă care să susțină anumite narațiuni aprobate în prealabil – chiar și atunci când aceste narațiuni vin în detrimentul unor cunoștințe mai ample pentru societate.

Pentru a spune lucrurilor pe nume, știința climei se ocupă mai puțin cu înțelegerea complexității lumii și este mult mai interesată de a servi ca un fel de Casandra, avertizând urgent publicul cu privire la pericolele schimbării climei. Oricât de ușor de înțeles ar fi acest instinct, el denaturează o mare parte din cercetarea în domeniul științei climei, dezinformează publicul și, cel mai important, face ca soluțiile practice să fie mai greu de realizat.

Faptul că oamenii de știință au orgoliul de a publica în reviste de top este evident și, pe undeva, de înțeles. Dar când acele reviste au o agendă prestabilită a articolelor pe care le vor accepta, apar „minuni” pe care le-am descris în De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească).

Rezonând întâmplător cu propriile mele opinii din 2016 despre gândirea de grup și rolul acesteia în dezbaterile despre încălzirea globală,[2] Patrick T. Brown oferă o imagine actualizată despre modul în care balanța publicistică în revistele de top este înclinată pentru a impune narațiunea relevantă corectitudinii politice:

Acest tip de încadrare, în care influența schimbării climei este considerată izolat și în mod nerealist, este norma pentru lucrările de cercetare de înalt nivel. De exemplu, într-o altă lucrare recentă și influentă din Nature, oamenii de știință au calculat că cele mai mari două efecte ale schimbării climei asupra societății sunt decesele legate de căldurile extreme și daunele aduse agriculturii. Cu toate acestea, autorii nu menționează niciodată faptul că schimbarea climei nu este motorul dominant pentru niciunul dintre aceste impacturi: decesele legate de căldură au scăzut, iar producțiile agricole au crescut de zeci de ani, în ciuda schimbării climei. Recunoașterea acestui fapt ar însemna că lumea a progresat în anumite domenii în ciuda schimbării climei – ceea ce, conform gândirii de grup, ar submina motivația pentru reducerea emisiilor.

Acest lucru duce la o a doua regulă tacită în redactarea unui document de succes privind clima. Autorii ar trebui să ignore – sau cel puțin să minimalizeze – acțiunile practice care pot contracara impactul schimbării climei. Dacă numărul deceselor cauzate de căldurile extreme este în scădere și producțiile agricole sunt în creștere, atunci este logic că putem depăși unele efecte negative majore ale schimbării climei. Nu ar trebui atunci să studiem modul în care am reușit să obținem succesul, astfel încât să putem facilita mai mult acest lucru? Bineînțeles că ar trebui. Dar studierea soluțiilor în loc de concentrarea asupra problemelor, pur și simplu nu va trezi interesul publicului – sau al presei. În plus, mulți oameni de știință din domeniul climei tind să considere că întreaga perspectivă de a folosi tehnologia pentru a se adapta la schimbarea climei este greșită; abordarea corectă este aceea de a considera numai problema emisiilor. Așadar, cercetătorul avizat știe că trebuie să stea departe de soluțiile practice.

Iată un al treilea truc: asigurați-vă că vă concentrați asupra măsurătorilor care vor genera cele mai multe cifre care să vă dea pe spate. Lucrarea noastră, de exemplu, ar fi putut să se concentreze pe o măsurătoare simplă și intuitivă, cum ar fi numărul de hectare suplimentare care au ars sau creșterea intensității incendiilor de pădure din cauza schimbărilor climatice. În schimb, am urmat practica obișnuită de a analiza schimbarea riscului unui eveniment extrem – în cazul nostru, riscul crescut de incendii de vegetație care ardea mai mult de 10.000 de acri [4046 ha] într-o singură zi.

Aceasta este o măsură mult mai puțin intuitivă și mult mai dificilă de transformat în informații care pot fi utilizate. Atunci de ce este atât de răspândit acest tip de măsurători mai complicate și mai puțin utile? Pentru că, în general, produce factori de creștere mai mari decât alte calcule. Pe scurt: obțineți numere mai mari care justifică importanța muncii dumneavoastră, locul său binemeritat în Nature sau Science și o acoperire mediatică extinsă.

Brown nu se iartă nici pe el însuși:

Altfel spus, am sacrificat să-mi aduc contribuția la patrimoniul celor mai valoroase cunoștințe pentru societate din dorința ca cercetarea mea să fie compatibilă cu prejudecățile editorilor și referenților de la revistele pe care le vizam pentru publicare.

Care este „adevărul integral” pe care Patrick T. Brown l-a omis deliberat pentru a-și vedea lucrarea publicată în Nature?

Incendiile de vegetație din California și alte zone ale globului au alți factori declanșatori, la fel de sau chiar mai importanți decât încălzirea antropogenă: piromanii, prostul management forestier și accidentele liniilor de transport al electricității.

Numai în 2019, FBI a raportat 33.395 incendii declanșate de piromani. În anul următor, în SUA s-au înregistrate 39.851 incendii cauzate de oameni, o creștere cu aproape 20%! În luna august 2023, în Grecia au fost arestați 79 incendiatori. Putem să scriem adevărul ăsta pentru a fi publicați în Nature, Science etc., ori e mai comod și mai sigur să blamăm încălzirea antropogenă?

California și sud-vestul Statelor Unite suferă decenii la rând de proasta gestionare a fondului forestier: pădurile sunt sufocate de copacii morți, de tufișurile și ierburile uscate. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Spovedania unui climatolog incorect politic

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”